Saturday 28 February 2009

Este oare iertare? Pentru oricine?

Rugaciunea unei fetite

Helen Roseveare, doctor si misionar englez in Zair, a povestit ce i s-a intamplat in Africa. A spus aceasta intamplare in marturia ei de miercuri seara, la Biserica Baptista Thomas Road. Miercuri seara urmatoare, Jerry Falwell, inabusindu-si cu greu tulburarea, a spus: "Aproape ca ma simt vinovat sa stau la acest amvon dupa cea care a vorbit aici saptamana trecuta."

Trimisa de Glenda

Intr-o noapte am lucrat din greu ca sa asist o mama la nastere, dar in ciuda tuturor stradaniilor noastre, ea a murit lasand in urma un bebelus mititel, nascut prematur, si o fetita de doi ani, plangand. A fost dificil sa pastram bebelusul in viata, deoarece nu aveam incubator (nu era electricitate pentru alimentarea unui incubator) si nimic care sa faciliteze metodele necesare si speciale de hranire.

Cu toate ca ne aflam la ecuator, noptile erau deseori friguroase, cu accese inselatoare. Una din moasele studente a mers dupa cutia pe care o aveam pentru asemenea copii si dupa scutecul de bumbac in care bebelusul avea sa fie infasurat. Alta a mers sa puna lemne pe foc si sa umple o sticla cu apa fierbinte. Putin mai tarziu, a venit inapoi suparata si mi-a spus ca, in timp ce umplea sticla, aceasta s-a crapat. Cauciucul se distruge usor in climatul tropical.

"Si era ultima noastra sticla pentru apa fierbinte!" exclama ea. Asa cum in Vest nu are nici un rost sa plangi pentru laptele varsat, asa si in Africa Centrala poate fi considerat fara rost sa plangi dupa sticle sparte. Dar nu cresc in copaci si nu sunt nici magazine pe cararile padurii. "Bine", i-am spus "pune copilul langa foc cat se poate de aproape ca sa fie in siguranta si tu culca-te intre bebelus si usa ca sa-l aperi de curent. Misiunea ta e sa tii copilul cald."

Urmatoarea zi, pe la pranz, asa cum faceam in majoritatea zilelor, am mers sa ma rog cu fiecare dintre copiii orfani care voiau sa ma insoteasca. Le-am dat celor mici diferite sugestii pentru motive de rugaciune si le-am spus si despre bebelus. Le-am explicat problema noastra, aceea de a tine copilul tot timpul destul de cald, mentionand si despre sticla pentru apa fierbinte. Bebelusul putea muri imediat daca facea friguri. Le-am spus si despre sora lui de doi ani, care plange pentru ca mama ei a murit. O fetita de zece ani, Ruth, s-a rugat cu obisnuita sinceritate concisa a copiilor nostri africani. "Doamne, te rog", s-a rugat ea "trimite-ne o sticla. Nu maine, ca n-ar mai fi de nici un folos pentru ca maine copilul va fi mort, ci trimite-o, te rugam, in dupa-amiaza asta." In timp ce ma sufocam in mine din pricina indraznelii rugaciunii, ea a adaugat in incheiere: "Si daca tot te ocupi de asta, n-ai vrea sa trimiti si o papusica pentru fetita, astfel incat sa stie ca Tu te gandesti la ea?"

Asa cum se intampla deseori la rugaciunile copiilor, eram pusa intr-o situatie dificila. Puteam sa spun din toata inima: "Amin"? Pur si simplu nu credeam ca Dumnezeu ar putea face asta. O, da, stiam ca El poate face orice. Asa spune Biblia. Dar sunt limite, nu-i asa? Singurul mod prin care Dumnezeu putea raspunde acestei rugaciuni aparte era primirea unui pachet de acasa. Eram in Africa de mai mult de patru ani si niciodata nu primisem nici macar un pachet de acasa; si chiar daca cineva mi-ar fi trimis un pachet, cine ar fi pus in el o sticla pentru apa fierbinte? Eram doar la ecuator!

La jumatatea dupa-amiezii, in timp ce predam la scoala de asistente, am primit un mesaj ca era o masina la usa din fata a casei mele. Cand am ajuns acasa, masina plecase, dar acolo, pe veranda, era un pachet mare, de mai multe kilograme. Am simtit cum mi se adunau lacrimi in ochi. N-am putut sa deschid singura pachetul, asa ca am trimis dupa copiii orfani. Impreuna am scos snurul, desfacand cu grija fiecare nod. Am impaturit hartia, avand grija ca sa nu o rupem degeaba. Curiozitatea si emotia cresteau. Treizeci sau patruzeci de ochi priveau cu cea mai mare atentie cutia cea mare de carton. Intai am scos pulovere impletite, frumos colorate. Ochii le straluceau cand le-am impartit. Apoi am gasit bandaje tricotate pentru pacientii leprozeriei si copiii pareau putin plictisiti. A urmat o cutie de stafide - aveam sa facem umplem un cuptor cu minunate chifle pentru week-end. Cand am controlat din nou cu mana in cutie, am simtit... ar fi putut fi? Am apucat si am scos din cutie – "da, o sticla de cauciuc pentru apa fierbinte, nou-nouta!" am strigat. Nu-I cerusem lui Dumnezeu s-o trimita; de fapt nici n-am crezut ca el va trimite asa ceva.

Ruth era in primul rand de copii. S-a repezit in fata, strigand: "Daca Dumnezeu a trimis sticla, sigur este si papusa!" Scotocind prin cutie, ea scoase o papusa mica, imbracata minunat. Ochii ii stralucira! Nu se indoise deloc. Uitandu-se la mine, intreba: "As putea merge cu tine, mami, sa dau papusica acelei fetite ca sa stie ca Isus cu adevarat o iubeste?" Acel pachet calatorise timp de cinci luni. Fusese trimis de fostul meu instructor de la Scoala Duminicala, al carei lider a auzit si a ascultat indemnul lui Dumnezeu de a trimite o sticla pentru apa fierbinte chiar la ecuator. Si o fetita pusese inauntru o papusa pentru un copil african - cu cinci luni inainte - ca raspuns la rugaciunea plina de credinta a uneia de zece ani care a spus "in dupa amiaza asta". "Inainte ca sa ma cheme, le voi raspunde!" Isaia 65:24


*preluat de pe www.resursecrestine.ro*

Versetul zilei

"Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi."

1 Petru 5:10

Friday 27 February 2009

Richard Wurmbrand - Durerea lui Dumnezeu



Predici RICHARD WURMBRAND***DUREREA LUI DUMNEZEU
Asculta mai multe audio Muzica »

Richard Wurmbrand - Copii ai lui Dumnezeu

Ce inseamna sa ai dragoste pentru aproapele tau? Ce inseamna sa fii crestin?

Versetul zilei

"Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. "

Iacov 4:7

Thursday 26 February 2009

Gabi Ilut - Vocea Domnului ( melodie superba )

Wurmbrand si rabinul G.

Atunci cand a auzit ca sunt o oaie pierduta, rabinul G., care era succesorul unei dinastii binecunoscute de rabini facatori de minuni, m-a chemat la el.
Era o figura impresionanta. Fata sa stralucea de bunatate. S-a scuzat ca mi-a cerut sa vin in casa sa, spunandu-mi ca, daca nu ar fi fost atat de batran, ar fi venit el la mine. Si m-a intrebat ce m-a atras la crestinism.
I-am spus pe scurt istoria vietii mele traita in pacat si despre pacea cugetului pe care am gasit-o atunci cand am avut siguranta ca pacatele mele au fost iertate prin Isus.
- Isus mi-a daruit pace in suflet si bucurie.Eu stie ca El a daruit pace la milioane de oameni, Nu stiu de nici un rau pe care El sa-l fi facut. Spuneti-mi rabi, de ce sa-L abandonez?
Rabinul mi-a raspuns:
- Isus nu a facut nici un rau. Din contra, prin El multi oameni au fost mantuiti din inchinarea la idoli si au ajuns sa-L cunoasca pe adevaratul Dumnezeu. Dar tu esti evreu. Este datoria ta sa ramai in religia iudaica.
- Nu, am raspuns vehement. Religia iudaica este falsa pentru ca este iudaica.Religia trebuie sa-i aduca omului cunostinta exacta despre Dumnezeu si despre felul in care poate ajunge la o unitate deplina cu El. Asa cum nu poate exista o fizica romaneasca sau o matematica germana, la fel nu poate fi o religie iudaica. Exista doar o religie sau non-religie. Religia este ori adevarata pentru toata lumea, ori gresita pentru toata lumea.

In religie noi trebuie sa aplicam aceleasi principii ca in justitie. Nici o forma de justitie careia ii dam un sufix de rasa, casta, clasa, armata, urgenta, nu poate fi justitie adevarata. Justitia sta prin ea insasi, fara nici un sufix. Si pentru acelasi motiv eu nu accept nici un sufix la credinta mea. Eu caut o relatie personala cu Dumnezeu si unirea cu El. Orice religie care are un prefix poate deveni un obstacol in realizarea acestei uniri. Religia iudaica ma leaga de iudaism, cele ortodoxa si romano-catolica de anumite traditii, cea protestanta de ideile reformatorilor. Toate acestea sunt legaturi orizontale si nu o unire verticala cu Dumnezeu. Eu caut aceasta unire verticala.

Spre uimirea mea, rabinul m-a intrebat:
- As vrea sa-ti spun cu mare regret si cu profunda simpatie, si nu cu batjocura sau rautate, ca vad in tine o persoana dezradacinata din poporul sau. Nu auzi in tine vocea stramosilor care te cheama inapoi?
I-am explicat:
- Da fiecare evreu care are parul in carlionti, muzica din sinagoga, vederea scrisului ebraic, toate acestea imi amintesc de stramosii mei. (…..) Dar biografiile personale si istoria sunt un lucru, adevarul obiectiv alt lucru.
Cei mai profunzi filozofi, politicieni si invatatori religiosi au oferit intotdeauna ca gandire obiectiva un sistem care nu era altceva decat rezultatul tragediei vietii lor si ei insisi au recunoscut aceasta uneori. Marx i-a scris lui Engels: “ Daca Titus nu mi-ar fi distrus patria, eu nu as fi ajuns dusmanul tuturor patriilor.” Nimeni nu trebuie sa isi permita sa fie calauzit de un criteriu de acest tip in a decide sa fie sau sa nu fie un patriot. Tot astfel in sfera religioasa, noi nu trebuie sa ne permitem sa fim calauziti de sentimente, ci noi trebuie sa cautam adevarata religie. Pe asta o doresc.
Atunci rabinul a scuturat din cap sceptic:
- Care este adevarata religie?
I-am raspuns:
- Nu stiu, inca dar cred ca am facut un mare pas spre a o descoperi. Am descoperit, cel putin, religia care este incompleta. Aceasta este religia careia ii apartin prin nastere. In opinia mea, este absurd sa socotesti convingerile religioase dependente de rezultatele unei asocieri sexuale. Un barbat cu credinta mozaica sa uneste cu o femeie de aceeasi credinta. Copilul nascut din aceasta unire este considerat un apostat daca nu crede in Moise.Unul dintre vecinii sai este un baiat care e copilul rezultat din casatoria unui barbat catolic cu o femeie catolica. El crede ca este obligat sa se supuna dogmei catolice. Aceleasi lucruri se aplica si unui protestant sau unui mahomedan, sau unui budist si rezultatul este o confuzie incomparabila. Acest fel de religie in mod evident nu este cea adevarata si nu intentionez sa ma supun ei.

Rabinul a raspuns:
- Isus nu a facut ceea ce faci tu. El a urmat caile stramosilor Sai, a tinut sabatul, legile referitoare la alimentatie si celelalte legi. El s-a inchinat lui Dumnezeu in sinagoga. De ce nu vrei sa faci si tu acelasi lucru?
I-am raspuns:
- Isus a fost o persoana unica cu o vocatie unica. Revelatia pe care El a adus-o a fost noua. El a oferit un adevar nou si vesnic. Pentru a castiga bunavointa celor care L-au auzit, El a facut ceea ce ar face orice faptura sensibila: Si-a imbracat invatatura intr-o forma care a fost acceptabila si atractiva pentru ascultatorii Sai. Asa putem intelege conformismul Sau. Dar prin El s-a indeplinit profetia din Ieremia, capitolul 31: "Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou.
Nu ca legământul, pe care l-am încheiat cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână, să-i scot din ţara Egiptului, legământ, pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soţ asupra lor, zice Domnul.
Ci iată legământul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.”

Noi nu suntem guvernati de vechiul legamant, ci de noua revelatie, pe care o pot caracteriza in cateva cuvinte: libertate in viata de zi cu zi si dragoste. Unul din invatatorii crestini renumiti, Augustin, a declarat ca norma crestina in viata este aceasta: ” Iubeste pe Dumnezeu si fa ce-ti place!” Eu nu mai gasesc obiceiurile evreiesti imperative sau necesare.
Spre uimirea mea rabinul a raspuns:
- Nu pot sa imi amintesc un asemenea pasaj in Ieremia.
L-am rugat sa ia cartea de pe raft si i-am aratat referinta.
Unii rabini neglijeaza intr-adevar profetiile pentru ca ei sunt preocupati in mod deosebit cu Talmudul, Kabala sau numeroase comentarii. De regula, cartile lui Moise sunt singura parte a Bibliei pe care o cunosc bine.
In clerul crestin, multi care au doctorate in teologie sunt intr-o situatie si mai rea. Deseori am descoperit o necunoastere profunda a unor texte biblice foarte simple. Daca sunt catolici sunt obisnuiti cu Toma d’Aquino si daca sunt protestanti, cu lucrarile lui Barth sau Bultman. De regula ei sunt ignoranti in ce priveste scrierile teologice ale marilor mistici crestini si nici macar nu-si cunosc Scripturile.
Rabinul a incercat sa sfarseasca discutia:
- Inteleg ca nu are rost sa discutam. Nu voi fi niciodata in stare sa te intorc in iudaism.
- Nu aveti adevarul si astfel nu va datorez incredere, i-am replicat inainte de a-l parasi. Ati renuntat la speranta de a ma aduce inapoi la credinta mozaica, la care niciodata nu am subscris. Dar eu niciodata nu voi renunta la speranta ca intr-o zi veti deveni discipol al lui Isus.
Rabinul mi-a strans mana in graba si am plecat.

Ca rezultat a ceea ce crestinii mi-au spus despre Isus, eram in inca in dubiu daca El este cu adevarat Mantuitorul. Rabinii au dat la o parte ultima umbra de indoiala cu privire la acest lucru, datorita incapacitatii totale pe care au aratat-o de a raspunde argumentelor crestine.

*preluat din "Cristos pe ulita evreiasca" de R Wurmbrand.*

Wurmbrand si rabinul R.

Alt rabin cu care am vorbit despre Isus la inceputul credintei mele, pe cand eram in dubii si aveam probleme intelectuale, a fost rabinul R din Satu-Mare.
L-am intalnit intr-o seara in sinagoga. Atunci cand i-am amintit de Mantuitorul, el mi-a raspuns:
- Daca esti pregatit sa ma asculti in liniste o jumatate de ora, te voi elibera de aceasta inselaciune.
I-am raspuns:
- Sunt pregatit sa va ascult nu doar o jumatate de ora, ci zile intregi.
El a venit acasa la mine si a fost de acord sa citim Noul Testament impreuna, el avand sa ma intrerupa din cand in cand ca sa imi arate ce nu era corect. Am citit impreuna de la opt seara pana la ora unu dupa miezul noptii. El ma asculta cu atentie, intrerupandu-ma din cand in cand si intotdeauna cu aceeasi exclamatie:”Oi, vi shein, oi vi shein! Dus hob ich nicht gewist.” (Ah, cat de frumos! Niciodata nu am stiut asta.) Nici macar o data nu m-a contrazis. In acea noapte a dormit in casa mea. Si a doua zi, cand am iesit din casa impreuna mi-a cerut:
- Te rog, nu spune nimanui ceea ce s-a intamplat aici.
Am fost de acord, dar am adaugat:
- Eu cred ca ar fi un lucru de onoare pentru dumneavoastra sa le spuneti evreilor ca socotiti Noul Testament o carte nespus de frumoasa.
Rabinul R nu a facut asta. Apoi s-a mutat la Cernauti. Un an mai tarziu l-am vizitat si l-am gasit stand intre elevii sai. Atunci cand i-am amintit de Isus, el s-a referit la Acesta cu glume murdare.
A fost ucis de nazisti in timpul razboiului.

*preluat din "Cristos pe ulita evreiasca" de R. Wurmbrand.*

Wurmbrand si rabinul H.

Rabinul H imi oficiase casatoria: am fost casatorit in sinagoga din pricina familiei. Rabinul stia ca eram un ateu si un anarhist. Totusi, el nu a facut nici cea mai mica incercare sa-mi spuna ceva despre Dumnezeu. Pur si simplu a indeplinit ceremonia si asta a fost tot.
Acum, cand am ajuns sa-L cunosc pe Dumnezeu prin Isus, nu era deloc incantat, si m-a intrebat:
- Ce te face sa crezi in Cristos?
I-am spus ca profetia lui Isaia, scrisa cu opt secole inaintea lui Isus, m-a miscat in mod deosebit. Citind aceasta profetie, in capitolul 53, am avut impresia ca profetul a vazut intreaga viata a Mantuitorului cu multe secole inainte nasterii Acestuia si a revelat-o in rezumat, astfel incat evreii sa-L recunoasca atunci cand va veni.
Atunci rabinul si-a mangaiat barba si ne-a spus (sotia mea era si ea prezenta):
- Nu trebuia sa fi citit asta. Acel capitol este interzis pentru voi.
Apoi am verificat aceasta interdictie in calendarele tiparite de congregatiile ortodoxe evreiesti, care dau textele din profeti ce trebuie citite in serviciile publice din sinagogi ( asa- numita Haftorah). Dupa partea Legii lui Moise numita Shophtim, trebuiau citite capitolele 51 si 52 din Isaia. In sabatul urmator urma capitolul 54. Capitolul 53 a fost omis. Profetia despre Isus este prea evidenta in acest capitol.
Rabinul ne-a indemnat:
- Copii, lasati-va de lucrurile astea!
I-am raspuns:
- Mi-ar place sa o fac, dar profetiile nu ma lasa pe mine in pace. Ce alta interpretare a acestui text imi puteti da?
Rabinul a dat din cap cu tristete si ne-a lasat sa plecam fara sa ne dea vreo explicatie. Nu stiam de ce.


* preluat din "Cristos pe ulita evreiasca" de R. Wurmbrand.*

Gabi Ilut - Fiul Risipitor

Versetul zilei

"Tu dar, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi iubirea, şi nădăjduieşte totdeauna în Dumnezeul tău."

Osea 12:6

Wednesday 25 February 2009

Fratii de la Toflea - Tu esti sfant

Ce este pocainta?

De multe ori auzim diverse caracterizari despre religii. Ortodoxia este "dreapta credinta", baptistii si penticostalii sunt "pocaiti", etc. Dar oare cat este real din asta?

Azi as vrea sa scriu un pic despre ce inseamna cu adevarat pocainta. Din invatatura Bibliei vedem ca pocainta este o conditie absolut necesara pentru mantuire. De fapt, toti proorocii din Vechiul Testament, Ioan Botezatorul, Isus si apostolii ne cer sa ne pocaim.

"De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape."

Matei 4:17

De fapt, in Biblie ni se spune ca la inceputul credintei trebuie sa fie pocainta. Deci e clar ca pocainta este o conditie necesara pentru toti crestinii, indiferent de denominatiune.

Dar totusi ce inseamna pocainta?

Gasim trei cuvinte grecesti in Biblie, care se refera cam la acelasi lucru:

1. metanoeo = schimbarea mintii ( Luca 13:3 )
2. metanoia = o reala schimbare a mintii si a atitudinii fata de pacat ( Matei 3:8, Luca 24:47).
3. metamelomai = regret ca o consecinta a pacatului ( Matei 27:3 )

Putem spune ca pocainta este intoarcerea la Dumnezeu, intoarcere insotita de o cainta adanca pentru viata traita in pacat. Intoarcerea sincera la Dumnezeu este mai mult decat o simpla exteriorizare a regretelor si schimbarea pe moment a comportarii. Pocainta adevarata presupune "o innoire a mintii" si o schimbare totala a vietii, pe termen lung. Ea presupune renuntarea la lucrurile care poate ne plac dar, care nu sunt placute in ochii lui Dumnezeu. Va trebui sa renunti la barfa, la a judeca oamenii, la orice lucru pe care Dumnezeu il condamna.

In primele teze pe care le-a publicat, Luther spunea ca pocainta trebuie sa fie un stil de viata care n-are nimic de a face cu ritualurile spovedaniei. Pocainta adevarata duce la modificarea firii tale pana in cele mai mici aspecte.

Pocainta adevarata se manifesta vizibil in viata ta de zi cu zi, pentru ca ea produce o viata noua, total schimbata. Ea actioneaza in primul rand la nivelul inimii si apoi produce efecte la nivelul exterior al comportarii noastre. Faptul ca respecti niste legi ( porti batic, te inchini cu mana stanga sau cu mana dreapta, etc) fara a avea o adanca repulsie fata de pacat, nu inseamna absolut nimic. Ganditi-va cat de mult uraste Dumnezeu pacatul, oare nu asa trebuie sa ajungem si noi?

Primul pas inspre a te pocai, este acela de a constientiza, cu adevarat, starea de pacat in care te afli. Cum poti realiza asta? Biblia ne spune ca "prin lege vine cunostinta pacatului" (Romani 3:20). Mai exact prin auzirea Cuvantului, prin citirea Cuvantului si auto-examinarea in lumina celor descrise acolo, putem sa vedem daca suntem pacatosi sau nu. Nu exista pacat mare sau pacat mic, exista pacat si atat.

De aceea sfatul meu, este sa cititi Biblia si sa va examinati in lumina celor scrise acolo. Sunt multe lucruri care nu sunt usor de inteles, de aceea este bine sa mergeti la o biserica si sa cereti sfatul unor oameni pregatiti ( preoti, pastori, etc). Insa nu luati niciodata de bun ce va spun ei, ci treceti totul prin filtrul Bibliei, iar daca ce v-a spus acel om contrazice Biblia, atunci sigur acel om greseste.

Pana la urma, pocainta nu o realizam prin faptele noastre, ea este un dar de la Dumnezeu:

"Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui, şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor."

Faptele apostolilor 5:31

"să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului; "

2 Timotei 2:25

In concluzie, pocainta este indispensabila pentru o viata traita cu Dumnezeu. Poate mergi la o biserica de "pocaiti" si vezi ca nu sunt prea multi pocaiti in jurul tau. Poate mergi la o alta biserica si nu vezi oameni traind intr-un mod placut lui Dumnezeu. Indemnul meu este sa iti vezi de viata ta cu Dumnezeu, fara sa te poticnesti de aceste lucruri, sa citesti Biblia si sa incerci sa o intelegi.

Zvonuri false despre 22 de misionari rapiti in Afghanistan

Am primit astăzi un email panicat, care ne anunţa să ne rugăm pentru 22 de misionari care ar fi fost răpiţi în Afghanistan şi urmau să fie executaţi astăzi.

De asemenea, fiica mea m-a sunat tot astăzi, speriantă de un telefon primit de la o rudă, care la rîndul ei fusese anunţată prin SMS cu privire la acest presupus incident.

De aceea, vreau să vă spun de aici, din Herat, Afghanistan, că acesta este un zvon absolut fals (dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, noi am fi fost primii care să afle asta). Mai mult decât atât însă, răspândirea lui ar putea avea consecinţe negative nebănuite pentru cei care lucrează aici.

În realitate este vorba de ceva ce s-a ântâmplat în 2007, când 22 de coreeni, aflaţi în Afghanistan sub falsa motivaţie a unor activităţi umanitare au încercat de fapt să facă în mod agresiv şi iresponsabil activităţi misionare. Nu este deci deloc de mirare ceea ce s-a întâmplat. Numai nişte fanatici ignoranţi şi iresponsabili au putut trimite copiii aştia aici, la moarte sigură, într-un asemenea periculos context (dar despre asta vă voi spune mai multe în curând).

Aş dori acum să-i rog insistent pe cari care răspândesc în mod iresponsabil asemenea zvonuri, fie din ignoranţă, fie dintr-un spirit stupid de glumă, să se gândească bine dacă doresc cumva să aibe ceva victime pe conştiinţă. Mă tem că dacă mâine se va întâmpla ceva aici ca urmare a acestei idioţii, aceia care au pornit zvonul nu-şi vor ierta niciodată prostia vinovată.

Fraţilor, nu vă jucaţi cu asemenea lucruri. Şi mai citiţi ziarele vă rog, măcar din când în când. Asta vă va face vouă bine la minte şi la suflet, iar noua ne-ar putea proteja viata. Vă rog să nu vă jucaţi cu focul. Aici este vorba de lucruri mult prea serioase ca să putem glumi cu ele.

Cred că am spus destul. Dar tot aş vrea să-i dau o bătaie bună celui care a lansat prostia asta. În cazul acesta bătaia ar fi sigur ruptă din rai.


*preluat de pe http://danutm.wordpress.com/2009/02/24/zvonuri-false-despre-misionari-rapiti-in-afghanistan/*

Marturia intoarcerii lui Richard Wurmbrand

Era in 1937; Hitler ajunsese la putere.
Intr-un catun din Romania,un dulgher german isi petrecea anii batranetii, atatia cati ii mai ramasesera. Se numea Christian Wolfkes.
Fusese convertit la crestinism in timpul unei campanii de inviorare spirituala a Bisericii Luterane din Romania, condusa de pastorul Scherg. Mai tarziu s-a alaturat unui grup de credinciosi care se numeau “Crestini dupa Evanghelie”.
Wolfkes a inteles ca un crestin care nu este misionar, cel putin la o scara redusa, nu isi implineste menirea, aceeaa de a fi lumina pentru lume. Intr-o noapte, pe cand era grav bolnav, un crestin evreu a vegheat langa patul lui. De aceea, in semn de recunostinta, a inceput sa tanjeasca din adancul sufletului sa aduca evrei la Cristos.
Rugaciunea sa zilnica era:”O, Doamne, Te-am slujit pe pamant si doresc sa ma rasplatesti tot pe pamant. Ma rog Tie sa nu mor pana nu voi aduce un evreu la credinta. Dar nu sunt evrei pe aproape, iar eu sunt batran, bolnav si sarac. Nu-s in stare sa ma duc sa-i caut, dar Tu esti Atotputernic. Adu un evreu in satul meu si eu voi face totul sa-l convertesc la credinta”.
Primul evreu care a venit in sat in acea primavara am fost eu. Si cred ca nu a fost vreodata o fata curtata cu atata pasiune de catre iubitul ei pe cat am fost eu de curtat de catre acest batran, care a vazut in mine raspunsul la rugaciunea sa.
El mi-a dat sa citesc Biblia. O mai citisem pana atunci, dar nu-mi facuse nici o impresie.
Biblia pe care o aveam acum in mana nu era una oarecare. Mai tarziu aveam sa-i descopar secretul. Wolfkes si sotia sa petreceau ore intregi in rugaciune pentru convertirea mea si a sotiei mele. Acum eu nu puteam citi Biblia, doar plangeam asupra ei. Lacrimile tasneau ori de cate ori imi comparam viata egoista si mizerabila cu a Celui ce nu facuse decat binele.
Wolfkes a facut ca Biblia si rugaciunile sale sa lucreze in inima mea. El vorbea foarte putin cu mine. Stia instinctiv ceea ce multi misionari cu pregatire nu stiau si anume ca cea mai eficienta metoda de misiune era tacerea, atitudinea rezervata, meditatia profunda, care sa dea pace sufletului pe care vrei sa-l castigi, care sa nu starneasca o dragoste pripita, rugaciunea permanenta, multumirea ca ai putut semana o semincioara careia sa-i permiti sa prind radacini si sa creasca la timpul potrivit.
A trecut mult timp. Intr-o seara, batranul m-a intrebat:
- Ce crezi despre Biblie?
I-am raspuns:
- Am ramas orfan pecand eram doar copil. Eram foarte saraci. Uneori stateam in extaz ore intregi in fata unei brutarii si ma holbam la cozonaci cu o dorinta arzatoare. Si-mi spuneam: ”Nu-s pentru mine. Niciodata n-o sa pot manca asa ceva.” Biblia imi starneste aceste amintiri. Vad lucruri minunate, dar stiu ca nu sunt pentru mine, pentru ca sunt evreu. Stiu ca sunt evrei care s-au convertit la crestinism doar ca sa se casatoreasca cu fete romance sau sa scape de prigoana antisemita. Dar nu am intalnit inca nici un evreu care sa creada in Isus.
Din acel moment, Wolfkes a devenit instrumentul pe care Dumnezeu l-a folosit ca sa-mi dea deoparte valul de pe ochi. El mi-a vorbit in cuvinte simple, cuvinte care veneau din inima, despre multe lucruri pe care un evreu ar fi trebuit sa le stie, insa care mie imi erau necunoscute: implinirea profetiilor mesianice in Isus, indemnurile gingase cu care ii chema pe oameni, despre dragostea pe care El o are inca pentru evrei din pricina stramosilor lor, care au fost purtatori ai credintei.
Dumnezeu mi-a deschis inima, asa ca am putut sa cred Evanghelia.
Wolfkes mi-a facut cunostinta cu un numar de crestini evrei care erau atat de plini de candoare, chiar in felul in care aratau. Niciodata nu as fi crezut pana atunci ca exista asemenea oameni.
Acest dulger smerit mi-a dat primul impuls spre convertire. Mai tarziu si sotia mea a venit la credinta. Ea a mai adus apoi alte suflete care, la randul lor, au mai adus pe altele si asa mai departe, pana cand s-a format in Bucuresti o biserica de crestini evrei care a inflorit multi ani de zile.
Existenta acestei biserici, care a fost rodul lucrarii sufletului sau, a fost o mare mangaiere pentru ultimii ani ai vietii acestui dulgher inaintat in varsta.
A murit in timpul razboiului. Si eu treceam prin lupte grele. Apoi am petrecut multi ani in inchisoarea comunista. Intre timp, toti evreii crestini din Romania au emigrat si s-au alaturat unor biserici in cateva orase din Israel.
Dupa eliberarea mea din inchisoare am participat la o mare adunare de crestini intr-un sat in care sute de frati si surori s-au intalnit laolalta. Nu aveam destula energie sa predic, dar am fost rugat sa povestesc in cateva cuvinte istoria convertirii mele. Si-n timp ce o spuneam, am observat un batran care plangea. Dupa ce intalnirea s-a terminat, am incercat sa stau de vorba cu el. Se numea Pitter si era rotar. El era cel care il adusese pe Wolfkes la credinta si pana atunci crezuse ca tot ce realizase in viata a fost doar convertirea acelui dulgher. Abia acum a inteles ca-ntr-un fel contribuise la lupta mareata pentru Isus a crestinilor evrei din Israel si ca era un fel de strabunic al multor suflete.


*Preluat din "Cristos pe ulita evreiasca" de Richard Wurmbrand. Va urma un set de 3 intalniri cu rabini, pe care Wurmbrand le-a avut in incercarea de a se lamuri cu privire la Isus.*

Versetul zilei

"Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. "

Evrei 10:24

Tuesday 24 February 2009

Martin Luther catre un evreu

"Avand in vedere faptul ca evreii si celelalte neamuri au fost dusmani de moarte, n-ar fi normal pentru tine sa crezi ca n-ar trebui sa ingenunchem vreodata nici macar in fata celui mai mare din regii vostri? Cu atat mai putin in fata unui evreu crucificat si blestemat. Dar aceasta a revelat puterea lui Dumnezeu si lucrarea Sa. Dumnezeu l-a implantat in inimile noastre mandre."

"Voi, evreii, niciodata nu v-ati inchina unui Domn neevreu mort, care a fost rastignit sau a suferit alta moarte injositoare. Pentru asta insa, ar trebui sa ne considerati pe noi, crestinii, drept prostanaci. Insa va trebui sa intelegeti ca intr-o zi Dumnezeu va va scoate din mizeria pe care ati indurat-o mai mult de 15 veacuri, dar ca nu o va face decat daca voi, impreuna cu ne-evreii, Il veti accepta pe preaiubitul Isus cel rastignit!"

preluare din "Cristos pe ulita evreiasca" de Richard Wurmbrand

Putem intelege oare dragostea Lui?

Liviu Gacia - Mai sus de oameni ...

Eli, Eli, Lama Sabactani? - adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"

Matei 27:46 Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, Lama Sabactani?" adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"

Multa vreme nu am putut intelege de Isus a spus aceste cuvinte. Cum sa Il paraseasca Dumnezeu chiar pe El? Si mai ales de ce a strigat? Daca Dumnezeu Il parasise, oare nu era mai bine ca cei stransi in jurul Lui sa nu auda asta? Nu le zdruncina credinta?

Un posibil raspuns l-am gasit in cartea "Cele sapte cuvinte de pe cruce", scrisa de Richard Wurmbrand. O recomand tuturor cu caldura.

In acele momente, oricat de greu ar fi de crezut, Isus chiar era parasit de Dumnezeu. De ce?

Foarte simplu, noi stim ca Dumnezeu este sfant si ca El uraste pacatul. Chiar uraste pacatul, mai mult decat noi ne putem imagina. In acele momente, pe cruce, Isus duce povara tuturor pacatelor noastre. Va dati seama ca El avea pe umerii lui miliarde de miliarde de miliarde.... de pacate?

Am putea spune in ghilimele, ca in acele momente, Isus a fost "cel mai pacatos om din istorie", pentru ca avea pe umeri Sai, pacatele mele si ale tale si ale TUTUROR oamenilor. Putea un Dumnezeu sfant sa fie langa un pacatos?

Asta ar putea explica de ce Dumnezeu l-a parasit, dar de ce a strigat si a permis si celorlalti sa afle asta?

Toata viata Lui, a trait alaturi de Tatal. De cand s-a nascut in iesle, pana ce a ajuns sus pe cruce, Isus a fost mereu in prezenta Tatalui. Noi nu ne putem imagina ce gol imens a simtit El pe cruce, in acele clipe, pe langa durerea insuportabila pricinuita de biciuire si rastignire. Astfel, prin faptul ca El a strigat in auzul tuturor, avem inca o pilda, prin care putem vedea cat de mult uraste Dumnezeu pacatul.

In concluzie, Isus a spus aceste cuvinte, pentru ca realmente era parasit de Dumnezeu si pentru ca noi sa intelegem, o data pentru totdeauna, cat de mult uraste Dumnezeu pacatul. Nu exista pacat mai mic, sau pacat mai mare, exista pacat si atat. Mai mult decat atat, aceasta afirmatie, ne arata dragostea imensa pe care Dumnezeu ne-o poarta. El a ingaduit ca Fiul Sau, sa poarte pacatele noastre, sa moara in chinuri pentru a le spala chiar cu sangele Sau, totul ca noi sa putem sa ne impacam cu Dumnezeu.

Mai poti spune sau adauga ceva? Vino chiar astazi la crucea de la Golgota, si preda-ti viata Celui care Si-a dat-o pe a Sa, ca tu sa poti trai.

Ajutor in rugaciune

Motiv urgent de rugaciune: 22 de misionari, impreuna cu familiile lor au fost rapiti in Afghanistan de talibani. Urmeaza sa fie executati, haideti sa mijlocim pentru ei. Domnul sa se indure de ei.

Decean - Adonai

de la A.W. Tozer

Mi-este teamă de noul val de religie care a venit. A început în Statele Unite şi acum se răspândeşte. Este un fel de ezoterism al sufletului şi al minţii însoţit de fenomene ciudate. Mi-e teamă de orice nu necesită de curăţie de inimă şi neprihănire a conduitei în viaţa din partea individului.
Tânjesc de asemenea ca, prin îndurările blânde ale lui Cristos, să existe printre noi urmatoarele lucruri:
1. O simplitate frumoasă. Întotdeauna sunt precaut faţă de artificialitate şi complexitatea religiei. Aş vrea să văd simplitate. Domnul nostru Isus a fost unul dintre cei mai simpli oameni care a trait vreodată. Pur şi simplu, nu-L puteai implica în nimic formal. El a spus ce avea de spus la fel de frumos şi de natural precum cântă o pasăre dimineaţa în copac. Aceasta este ceea ce aş vrea să văd restaurat în biserici. Opusul acesteia este artificialitatea si complexitatea.

2. O dragoste creştinească radiantă. Îmi doresc să văd o restaurare a dragostei creştineşti care să radieze în aşa fel încât să fie imposibil să găseşti pe cineva care să vorbească cu asprime sau fără milă despre cineva sau cuiva. Aceasta necesită multa chibzuinţa şi multa rugaciune necontenită. Diavolul ar intra în convulsii. Ar fi atât de supărat şi aşa de dezamagit că ar sta îmbufnat ani în şir în iadul creat chiar de el. În această ultimă perioadă de moarte a dispensaţiunii
creştine ar trebui să existe un grup de creştini care să aibă dragoste radiantă, nişte oameni atât de iubitori încât să nu-i poţi face să vorbească nedrept şi fără milă.

3. Un sentiment de reverenţa plină de umilinţă. Sunt dezamăgit de faptul că venim la biserică fără sentimentul prezenţei lui Dumnezeu şi fără sentimentul reverenţei pline de umilinţa. Există religii false, secte religioase stranii şi secte ale creştinismului care cred că Îl ţin pe Dumnezeu într-o cutie şi atunci când se apropie de cutia aceea, simt o reverenţă plină de teamă şi de uimire. Binenţeles că tu şi eu vrem să fim izbaviţi de un asemenea păgânism sau de o asemenea sectă falsă. Dar am vrea de asemenea să vedem un grup de oameni care să fie ferm convins că Dumnezeu este cu ei – nu într-o cutie sau într-un biscuit, ci în mijlocul lor – să ştie că Isus Cristos este cu adevarat printre ei şi să aibă sentimentul reverenţei pline de umilintă atunci când se aduna împreună!.

4. O adiere a informalitaţii pline de bucurie. Marele predicator englez care a fost păstor timp de mulţi ani la capela Westminster din Londra – G. Chambal Morgan – şi-a lăsat biserica şi s-a dus în Ţara Galilor unde trezirea era în desfaşurare sub Evan Roberts la începutul secolului. A stat în acea ţară o vreme şi a absorbit slava ce ieşea de acolo. Am citit predica care a tinut-o congregatiei lui dupa aceea; a fost cea mai mustrătoare predică pe care a ţinut-o el vreodată.
Le-a spus:,,Cântările voastre sunt lipsite de bucurie, comportarea şi vorbirea sunt lipsite de bucurie şi nu aveţi acel avânt şi acea bucurie pe care am văzut-o în Ţara Galilor.”I-a sfătuit că au nevoie să ajungă într-un punct în care să-I cuprindă acea adiere a informalitaţii pline de bucurie.

5. Un loc în care fiecare să-i socotească pe ceilalţi mai buni decât pe ei însişi.
Ca urmare a acestui lucru, toţi ar trebui să dorească să slujească şi nimeni să nu caute să obţina o poziţie anume. Nimic nu e mai dureros de amuzant ca ambiţia în biserica lui Cristos. E ca şi cum un om, care ajunge într-o barcă de salvare datorită faptului că a fost salvat de la moarte în adâncurile oceanului, începe să se ambiţioneze pentru a deveni căpitanul micii bărcii în drumul acesteia de a-i salva pe cei ce sunt în ea. E ca şi cum un om ar vrea să pătrundă într-o zonă distrusă, lovită de cutremur în care oamenii mor, iar el se luptă pentru o poziţie înaltă acolo.

6. O sinceritate de copil. Iubesc copii datorită sinceritaţii lor incredibil de frumoase. Se uită la tine şi iţi spun cele mai simple lucruri posibile. Dacă ar fi puţin mai mari, ar roşii până în vârful urechilor, însă ei sunt absolute de neprefăcuţi. Îmi place să vorbesc cu ei, îmi place să vină la mine şi să stăm de vorbă, pentru ca înainte să plece întotdeauna îmi spun anumite lucruri. Dacă nu vrei să se afle ceva, nu spune celor micuţi, deoarece ei spun absolut orice. Nu au nimic de ascuns. Cred că, cu limitele cuvenite vârstei noastre adulte, ar trebui ca, din punct de vedere spiritual, să fim atât de neprefăcuţi încât să nu fie loc pentru duplicitate sau pentru nesinceritate.


7. O prezenţa a lui Cristos care să fie un miros placut de smirnă şi aloe. Când te obişnuieşti cu mirosul hainei Lui, nu mai vrei nimic mai puţin. Dacă nu ai mirosit niciodată smirnă sau aloea din plantele de fildeş putem să ne continuăm viaţa şi să nu tânjim după aşa ceva. Dar o singură adiere frumoasă a miresmei hainei Lui şi nu vom mai fi vreodata multumiţi cu ceva mai puţin!

8. Răspunsuri la rugăciuni.Minunile n-ar trebui să fie rar întâlnite. Nu sunt un predicator al miracolelor. Am fost în biserici în care se anunţau întâlniri în care urma să se înfăptuiască miracole. Dacă arunci o privire într-un ziar de sâmbătă, vei vedea din când în când pe cineva care ajunge în oraşul tău şi face următorul anunţ:,,Veniţi să vedeţi minuni\".De acest fel de minuni nu-mi pasă.
Nu poţi să obţii un miracol aşa cum obţii o reacţie chimica. Nu poţi să obţii un miracol, aşa cum obţii cine ştie ce act de magie făcut de un magician pe scenă. Dumnezeu nu se vinde în mâinile magicienilor religioşi. Eu nu cred în acest fel de miracole. Cred în miracolele pe care Dumnezeu le dă oamenilor Lui care traiesc atât de aproape de El, încât răspunsurile la rugăciuni sunt obişnuite, iar minunile nu le sunt nefamiliale.
Johm Wesley nu şi-a permis niciodată să predice despre minuni, dar minuni care au urmat lucrarea lui John Wesley au fost de necrezut.Odată, trebuia să-şi împlinească o obligaţie, dar calul a început deodată să şchiopăteze şi nu a mai putut merge. Wesley s-a dat jos, a îngenunchiat lângă cal şi s-a rugat pentru vindecarea lui.A poi s-a urcat din nou şi a început să călăorească înspre locul în care trebuia să ajungă, fără ca animalul să mai şchiopăteze. Wesley nu a făcut reclamă acestei minuni şi nu a spus:\"O să ridicăm un cort mare şi o să facem miracolul cunoscut.” Dumnezeu pur şi simplu făcea aceste minuni pentru el.

Deşi Charles Spurgeon nu a predicat vindecarea, totuşi, în Londra s-au vindecat mai mulţi oameni ca răspuns la rugăciunile sale, decât a vindecat vreodată un doctor acolo. Despre acest fel de minuni vorbesc.

Asa ar trebui sa fie Biserica...


preluat de pe www.resursecrestine.ro

de la Richard Wurmbrand

"Nimeni, nici chiar Dumnezeu, nu are o bata destul de mare ca sa ma goneasca de la El. L-as iubi chiar daca El m-ar ucide. Crede in Cristos si iubeste. Aceasta este destul. Sa nu accepti nimic in plus ca fiind de prima importanta: nici dogme, nici ritualuri, nici legi sau conditii fixate de anumite organizatii. Numai sa iubesti!!! Iubeste chiar daca nu esti iubit!!!"

preluare din "Imbatat de dragoste"

Versetul zilei

"Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul."

1 Ioan 3:18

Monday 23 February 2009

Conferinta Tineret - Totul sau nimic - Predica Vladimir Pustan

Sambata 7 martie 2009, intre orele 17:00 si 20:00, la Biserica Betel din Bucuresti va avea loc o conferinta de tineret, cu titlul "Totul sau nimic". Invitat Vladimir Pustan.

Adresa: Str Muntii Ghurghiului 55b, Bucuresti ( in spatele pietei Crangasi ).

Inregistrarea predicii fratelui Vladimir Pustan - Totul sau nimic



Valentin Pustan - Conferinta Totul sau Nimic
Asculta mai multe audio Diverse »


PS: In data de 19.03.2009 am postat si inregistrarea video a conferintei. O puteti gasi la:
http://dumnezeuestedragoste.blogspot.com/2009/03/totul-sau-nimic-vladimir-pustan-predica.html

de la Richard Wurmbrand

"Daca Iuda ar fi venit la Isus dupa tradare, noi l-am fi cunoscut azi sub numele de sfantul Iuda."

"Cea mai mare placere a lui Dumnezeu este sa-Si arate mila fata de pacatosi."

"Cuvantul grecesc pentru pacat inseamna a gresi tinta"

"Pentru ca toti suntem pacatosi, trebuie sa ne iubim unul pe altul, nu sa ne judecam."

"Isus este adevarul mai presus de convingerile tale despre ceea ce este adevarat. Isus te elibereaza."

"Daca nu il vezi pe Dumnezeu, aceasta nu inseamna ca El nu exista. S-ar putea sa insemne ca tu esti orb. Orbirea nu e o calitate. Este numai absenta luminii. Astfel, ateismul este absenta cunoasterii adevarului. Vei bajbai, daca nu-L cunosti pe Dumnezeu."

"Esenta religiei crestine nu este biruinta, ci indrazneala. Isus este calea, nu numai rasplata."

Bogatiile vremelnice sunt castigate prin cereri, darurile spirituale prin renuntare."

"Avem pretiosul dar de a fi iubiti fara vreun merit al nostru, asa cum copilasii sunt iubiti de parintii lor. Nu are importanta cat de mult suntem in stare sa indeplinim in viata crestina. Dumnezeu se uita numai la vointa."

preluate din "Imbatat de dragoste"

Versetul zilei

"Întăriţi mâinile slăbănogite, şi întăriţi genunchii care se clatină.
Spuneţi celor slabi de inimă: ,Fiţi tari, şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Dumnezeu; El însuşi va veni, şi vă va mântui."

Isaia 35:3,4

Sunday 22 February 2009

Versetul zilei

" Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist, şi împlineşte-ţi bine slujba."

2 Timotei 4:5

Saturday 21 February 2009

Versetul zilei

"măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit."


Evrei 5:8

Friday 20 February 2009

De ce postim?

Asa cum puteti citi in marturia mea, eu merg la o biserica nou-testamentara. Desi nu am eu foarte multa vreme de cand m-am intors la Dumnezeu (deci nu am foarte multa experienta), am observat in jurul meu un fenomen ciudat. Aici oamenii postesc foarte des ca sa primeasca raspunsuri de la Dumnezeu.

Am incercat si eu sa aplic acest lucru, pentru ca il vedeam peste tot in jurul meu, si am gasit si referinte in Biblie referitoare la post. Asa ca atunci cand am avut o dilema, am zis , ma rog si incep sa postesc. Si s-au intamplat doua lucruri, in primul rand nu am primit nici un raspuns, iar in al doilea rand am inceput sa simt ca nu fac ceva cum trebuie. Am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult la asta.

Atunci am inteles de ce aveam o apasare vis-a-vis de problema asta.

Simteam ca parca fac un troc cu Dumnezeu. Eu ma rog si postesc si El imi va da raspunsul.

Apoi am gasit un exemplu in Biblie. Moise vorbea direct cu Dumnezeu, si totusi pe muntele pe care a primit poruncile, el a postit 40 de zile. De ce? Eu cred ca el a postit nu pentru a primi tablele legii de la Dumnezeu ( el deja vorbea direct cu Dumnezeu), ci pentru a se sfinti si a putea sta in prezenta lui Dumnezeu.

De multe ori oamenii postesc si se roaga inainte de a lua anumite decizii. Cu cine ma marit/insor? La ce facultate sa ma duc? Sa accept locul asta de munca sau sa astept altul? Si tot asa.
Dar oare acestea sunt lucrurile pentru care ar trebui sa postim? Nu cumva avem tendinta sa ne dorim sa rezolvam lucrurile exterioare prin post si rugaciune si uitam de cele interioare?

Oare nu cumva lui Dumnezeu, Ii pasa mai mult de gradul de sfintire din inima noastra si mai putin de locul de munca, sot, facultate, etc? Daca inima ta e pusa sa faca voia Lui, sa dea afara toate poftele lumesti, toata necredinta, toate lucrurile rele, oare nu vei intelege tu foarte clar voia Lui?

Oare nu postim noi pana ajungem in spital, ca sa vedem cu cine ne vom casatori, si lasam problemele din inima noastra nerezolvate?

De aceea cred, ca de multe ori, Dumnezeu ne spune:"N-ai decat sa postesti cat vrei, pentru un raspuns. Asta nu e o problema adevarata, vine din inima ta netaiata imprejur". Si noi disperam pentru ca nu stim ce sa facem.

Dumnezeu ne spune foarte clar, ca voia Lui este sfintirea noastra si asta este cel mai important lucru. Toate celelalte aspecte ale vietii sunt secundare, in comparatie cu acesta.

1 Tesaloniceni 4:3 Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie;

Evrei 12:14 Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.

De aceea, eu personal, cred ca sfintirea noastra ar trebui sa fie motivul postirii noastre. Bineinteles ca in plan secundar, poti posti si pentru raspunsuri atunci cand chiar ai nevoie de ele. Este o linie de demarcatie foarte fina si este foarte usor sa uiti partea cu sfintirea, pentru ca noi simtim mai tare durerile lumesti. Dar oare pe Dumnezeu ce Il doare cel mai tare? E ca si cum ai avea sansa sa stai fata in fata cu Dumnezeu, si tu sa ii zici :"Doamne iti multumesc, ma onorezi, dar Sf Petru imi ajunge".

Asa ca pana ce nu esti sigur ca esti pe calea sfintirii, lasa deoparte toate celelate probleme. Pune pe primul loc apropierea de Dumnezeu si lasa la o parte toate lucrurile din lumea asta. Si atunci Dumnezeu, care e suveran, iti va rezolva si problema casatoriei, a facultatii, a locului de munca, etc.

Crezi tu ca El e suveran? Daca da, de ce nu te comporti ca atare?

Versetul zilei

"Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie."


1 Timotei 4:12

Thursday 19 February 2009

De ce treci prin incercari?



PREDICI***VLADIMIR PUSTAN***BINECUVANTARI SI LACRIMI
Asculta mai multe audio Muzica »

Vladimir Pustan - Pacaleala spirituala



Vladimir Pustan - Pacaleala spirituala
Asculta mai multe audio Muzica »

de la Richard Wurmbrand

Esti sovaielnic? Spui ca religia este lipsita de importanta? Sunt intru totul de acord cu tine. Intrebarea este ce semnificatie are pentru noi cuvantul importanta. Cat de importanti suntem tu si eu? Cat de importanta este parerea ta sau a mea despre ce este important?



Te intrebi ce poate sa iti dea Isus. De ce trebuie ca cineva sa iti fie folositor ca sa-i dai dragostea ta? De ce aceasta cautare constanta dupa ceea ce este important? Unii oameni l-au urmat pe Isus cand si-a proorocit propria moarte pe cruce. Maria Magdalena L-a iubit si I-a spalat picioarele cu lacrimile ei, neavand nici o idee ca ar putea obtine de la El iertarea pacatelor si un loc in rai. Ea L-a iubit doar de dragul iubirii. Fa si tu la fel!


Extrase din "Imbatat de dragoste" de Richard Wurmbrand

Versetul zilei

"Vegheaţi dar cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru."

Iosua 23:11

Wednesday 18 February 2009

Paul Washer - mesaj dur dar adevarat

Isus = Mesia ?

Unii spun ca Isus a fost doar un om. Altii spun ca a fost Fiul lui Dumnezeu. Evreii il asteapta pe Mesia. Tot ei insa il batjocoresc pe Isus. Cine a fost Isus cu adevarat? A fost Mesia pe care il asteapta poporul evreu?

Cred ca nu putem afla acest lucru decat intr-un singur fel, analizand cartile acceptate si de crestini si de evrei, adica Vechiul Testament. Sunt peste 300 de profetii care il descriu pe Mesia asteptat de poporul evreu, unele care contin chiar si date si informatii extrem de precise.

Isaia a revelat ca Mesia se va naste dintr-o fecioara, si chiar numele Lui:

Isaia 7:14 De aceea Domnul însuşi vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

Tot Isaia a aratat cum va fi tratat el de catre semeni:

Isaia 53:1 Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
Isaia 53:2 El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
Isaia 53:3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:4 Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit.
Isaia 53:5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Isaia 53:6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
Isaia 53:7 Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
Isaia 53:8 El a fost luat prin apăsare şi judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?
Isaia 53:9 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nici o nelegiuire şi nu se găsise nici un vicleşug în gura Lui.
Isaia 53:10 Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă... Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.
Isaia 53:11 Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.
Isaia 53:12 De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.

Mica a specificat foarte clar, locul nasterii sale:

Mica 5:2 Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.

Geneza, Ieremia, Isaia si Ezechiel vorbesc despre descendenta Lui, din Avraam, Isaac, semintia lui Iuda, casa lui David, iata doar doua citate:

Geneza 49:10 Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, Nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui, Până va veni Şilo, Şi de El vor asculta popoarele.

Ieremia 23:5 "Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.
Ieremia 23:6 În vremea Lui, Iuda va fi mântuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i-L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!"

Psalmii au prevestit tradarea Lui, acuzarea de catre martori mincinosi, felul in care urma sa moara ( cu mainile si picioarele strapunse, desi crucificarea nu fusese inventata la acea vreme, cum vor trage la sorti pentru camasa Sa) si invierea Sa ( nu va putrezi ci se va inalta la cer):

Psalmii 22:16 Căci nişte câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mâinile şi picioarele:
Psalmii 22:17 toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pândesc şi mă privesc;
Psalmii 22:18 îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.

Daniel a profetit si el despre cum va fi tratat si chiar a indicat anul exact in care El va fi omorat. Tot Vechiul Testament contine profetii care s-au implinit intr-un singur om: Isus Hristos!!! Cercetati si va veti convinge!!

Un matematician, Peter W. Stoner chiar a calculat probabilitatea ca Isus sa fie acela despre care se vorbeste in Vechiul Testament.
Asa cum am spus la inceput, sunt peste 300 de profetii referitoare la Mesia. Potrivit calculelor acestui matematician, probabilitatea ca un om sa implineasca numai 8 din toate aceste profetii este de :
1 in 1017 sau 1 in 100, 000, 000, 000, 000, 000.
Tot el dadea urmatoarea ilustratie, daca am avea atatea monede, acestea ar acoperi suprafata statului Texas intr-un strat gros de 61 cm. Sa presupunem ca marcam o moneda din toata aceasta multime. Daca am trimite un om legat la ochi sa cutreiere intreg statul, sa se aplece si sa aleaga o singura moneda, ce sanse ar avea sa o aleaga exact pe cea marcata?

Deci daca pentru 8 profetii, este imposibil sa apara o persoana care sa le implineasca, cu atat mai putin pentru 300 de profetii.

Si totusi cineva le-a implinit, ISUS HRISTOS!!!!!

Vreau sa va incurajez sa cercetati aceste lucruri si sa nu ma credeti pe mine. Gasiti mai jos doua link-uri unde gasim liste cu profetiile facute si implinirea lor. Luati Biblia si verificati toate aceste lucruri.

http://www.godandscience.org/apologetics/prophchr.html

http://mb-soft.com/believe/txh/proph.htm

O sa inchei cu un indemn bazat tot pe Scripturi, nu credeti ce va spun altii, ci cercetati voi insiva:

Faptele apostolilor 17:11 Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa.

Doamne, daca vrei tu poti

Versetul zilei

Isus le-a vorbit din nou, şi a zis: "Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii."

Ioan 8:12

Tuesday 17 February 2009

De ce-i asa...o stie El

de Simion Cure

De ce ades mi-e dat pe cale
Sa-ndur dureri si fel de fel,
De ce-s lovit adesea oare?
Eu nu-nteleg, dar stie El!

Cand cunoscut-am Adevarul
Si vrut-am sa spun despre El,
Silit am fost sa tac adesea ...
De ce-i asa, o stie El!

Din painea mea am dat altora
Fari sa ma tem ca ma insel.
Rasplata? M-au lovit cu pietre ...
De ce-i asa, o stie El!

Cand m-am luptat cu valul vietii
Si cand era s-ajung la tel,
Ma vad cu barca rasturnata ...
De ce-i asa, o stie El!

Cand moartea lupta pe-ndelete
Sa rup-al dragostei inel,
Raman copii sarmani pe drumuri ...
De ce-i asa, o stie El!

Greu apasat privesc adesea
Calvarul, Crucea si pe Miel;
De ce sunt lacrimi fara vina,
Eu nu-nteleg, dar stie El!

Cand mi-am trait mereu viata
In curatii de porumbel,
Stropit am fost cu murdarie,
De ce-i asa, o stie El!

Eu nu-nteleg, dar cred intr-una
Si cred cu patima si zel,
Ca multe din ce mi se-ntampla
Nu le-nteleg, dar stie El!

Si cand ajunge-voi in ceruri,
Cu Domnul, in al Sau Castel,
M-oi intreba: Cum de-s acolo?
Raspuns la toate-mi va da El!

Preluata de pe www.resursecrestine.ro

Cum sa ma rog?

Cred ca e una din cele mai importante intrebari, atunci cand incercam sa ne apropiem de Dumnezeu.

Este importanta rugaciunea? De ce? Ce rost are?

Eu cred ca rugaciunea este unul dintre cele mai importante lucruri din viata noastra. De ce? Nu stie oare Dumnezeu ce vrem noi sa ii cerem? Ba da, El stie!!!!

Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!

Isaia 65:24

Si atunci de ce sa ne rugam? Pentru ca asta ne face noua un mare bine. Dumnezeu stie ce vrei tu sa Ii ceri, dar vrea sa o faci tu personal. Vrea ca tu sa te obisnuiesti sa stai de vorba cu El. In momentul in care te rogi, tu iti golesti sufletul in fata Lui. De cate ori ai simtit nevoia sa iti versi sufletul in fata unui prieten? Dumnezeu vrea ca noi sa facem asta cu El. Rugaciunea ne elibereaza de poverile pe care le ducem in spate.

Cum trebuie sa ne rugam?

Richard Wurmbrand spunea :"
Niciodată să nu spui rugăciuni, ci să te rogi." El vrea sa spuna aici ca nu trebuie sa venim in fata lui Dumnezeu cu o rugaciune invatata pe dinafara ( cred ca singura exceptie este rugaciunea "Tatal Nostru"). Dar Dumnezeu vrea ca noi sa ii marturisim totul ca unui prieten, nu ca unui sef. Ganditi-va daca voua v-ar placea ca o persoana sa vorbeasca cu voi cu replici standard, invatate dinainte. Atunci de ce Dumnezeu ar dori un astfel de lucru?

"Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. "

Matei 6:7

Inainte sa te rogi, citeste Biblia, incearca sa iti pui inima in acord cu voia lui Dumnezeu, mediteaza la ce ai citit, extrage invataturi din ceea ce ai citit. Incearca sa stabilesti un moment clar in care sa faci acest lucru, sa iti creezi un obicei din asta. Nu face asta in public, rugaciunea o faci cel mai bine in "odaita ta", departe de zbuciumul lumii.

"Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. "

Matei 6:6

Bineinteles ca poti face rugaciuni oriunde si oricand ( in timp ce conduci masina, in ce timp esti la serviciu) si chiar este recomandat sa faci asta. Dar asta nu te scuteste de rugaciunea regulata si in care iti iei timp sa iti pui inima in acord cu Dumnezeu.

Domnul Isus ne-a dat rugaciunea "Tatal Nostru", ca un model al rugaciunii pe care o facem. Nu trebuie sa venim cu o rugaciune standard, insa dupa parerea mea, ea ar trebui sa aiba cateva linii generale.
Ce vedem in rugaciunea domneasca:
1. Lauda adusa lui Dumnezeu
2. Marturisirea pacatelor noastre si acceptarea iertarii
3. Mijlocirea in fata lui Dumnezeu pentru ceilalti oameni din viata noastra
4. Rugaciunea pentru nevoile noastre
5. Multumirea pentru toate lucrurile din viata noastra
6. Asteptarea ( nu te grabi sa iti vezi de treburi, ramai un timp in prezenta Lui si gandeste-te bine la toata viata ta)

Un aspect foarte important al rugaciunii si al vietii crestine este iertarea. Iarta-i pe toti cei care ti-au gresit sub orice forma. Poti tu sa ii ceri lui Dumnezeu sa te ierte, cand tu nu ii ierti pe altii? De ce ar face Dumnezeu asta?

"Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.
Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre."

Matei 6:15

Nu am pretentia ca am acoperit toate aspectele, acestea sunt cele mai importante, in opinia mea. Daca vrei sa afli mai multe, studiaza Biblia. Vezi acolo exemple de oameni de ai rugaciunii si cum Dumnezeu ii asculta. Daca tu te rogi urmand exemplul lor, de ce Dumnezeu nu ar face si cu tine aceleasi lucruri pe care le-a facut cu ei? In Scriptura afli ce putere are rugaciunea si cat de mult au schimbat lumea, rugaciunile oamenilor. Nici nu putem concepe ce efect are rugaciunea adevarata.


Versetul zilei

"Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.
Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu."

Coloseni 3:2,3

Monday 16 February 2009

Sa ard de sete - Traian Dorz

Recitata de Vladimir Pustan

Să ard de sete, tot n-aş bea
Din apele stricate
Ce le-ntâlnesc în calea mea
Prin lumea de păcate.

Să mor de foame tot
n-ating
Mîncăruri otrăvite
Spre care ne-ncetat
mă-mping
Păcate şi ispite.

Să mor de frig, nu
mă-ncălzesc
La focuri vinovate
Pe unde slugile pîndesc
Iubiri îndurerate.

Să mor în drum, tot n-aş intra
În casa blestemată
Ce ar zdrobi şi-ar ruina
Iubirea mea curată.

Să umblu gol, tot n-am să-mbrac
Ce diavolul-mi întinde
Să zac în şanţ, să mor sărac
Pe Domnul nu-L voi vinde.

Mai bine plîng acum un ceas
Cu Domnu-n părtăşie
Decît fără Cristos rămas
Să plîng o veşnicie.

Versetul zilei

Şi Isus le-a zis: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei."

Matei 19:14

Sunday 15 February 2009

Versetul zilei

"Aşa vorbeşte Domnul: ,Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mântuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.'"

Isaia 56:1

Saturday 14 February 2009

Arma secreta a lui David

Toata lumea a auzit de povestea lui David si Goliat. David, un tanar evreu care cu o prastie si o piatra a biruit un adversar din cauza caruia tremura toata armata regelui Saul.
Insa cum a fost posibil? Noroc chior? Eu nu cred asta.

Daca urmarim istoria lui David, in Cartea 1 Samuel, putem vedea un David modest, care pastorea turmele tatalui sau. El petrecea probabil saptamani intregi, in pustietatea Iudeii din acea vreme. Ce facea el in tot acest timp? Citind Cartea Psalmilor, putem sa vedem ca el petrecea foarte mult timp in lauda si inchinare in fata Domnului. Incercati sa va imaginati, o noapte in care David era singur printr-o pustietate. Ce putea face el? Contempla stelele cerului, medita la viata lui, se ruga lui Dumnezeu. Facand aceste lucruri ( rugaciune, lauda, inchinare in duh si adevar ) in mod sistematic el a ajuns la o legatura personala cu Dumnezeul sau.

Si astfel ajungem la noul David, cel care porneste cu o piatra si o prastie impotriva unui urias, din cauza caruia tremura o armata de mii de oameni. Acel om il batjocorea pe Dumnezeul lui Israel, Dumnezeul lui David si Dumnezeul nostru. Eu cred ca David ( asemenea lui Elisei mai tarziu 2 Imparati 6.15-17) vedea ceva ce toti oamenii din jurul lui nu vedeau. Mana lui Dumnezeu asupra tuturor. El nu a avut nici o frica pentru ca stia ca nu el va lupta, ci Domnul va lupta pentru el.
Cum putem explica altfel, ca o armata de soldati profesionisti tremura in fata unui singur om, iar un pastor, care nici macar nu putea purta armura, nu avea nici o frica?

Eu cred ca arma lui David nu a fost piatra si nici prastia, ci timpul lui de partasie cu Dumnezeu. Momentul luptei iti arata cine esti cu adevarat. Victoria de pe campul de lupta a fost obtinuta, de fapt, cu mult timp inainte in rugaciune.

Cred ca asta este una dintre lectiile principale pe care le putem invata din aceasta istorie. Arma secreta a noastra in lupta cu necazurile din aceasta lume este timpul nostru de rugaciune, inchisi in odaita noastra. Lauda-l pe Dumnezeu, chiar si atunci cand toate lucrurile din viata ta merg prost. Multumeste-I chiar daca viata ta pare a fi un dezastru. Facand asta in mod regulat, vei ajunge si tu la fel ca David, un biruitor si nu un invins.

PS: Voi reveni in alta postare cu o explicatie mai larga asupra rugaciunii si cum am inteles eu ca ar trebui facuta.

Simina - Ce ai gasit Doamne la mine?





Videoclip despre povestea dragostei lui Dumnezeu fata de mine, un pacatos, prin Domnul Isus Christos, audioclip disponibil la www.resursecrestine.ro

Versetul zilei

"Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlineşti pentru noi. "

Isaia 26:12

Friday 13 February 2009

Fratii de la Toflea - Mii de rani

Este Isus Dumnezeu?

Eu multa vreme mi-am pus aceasta problema. Am citit tot felul de teorii pro si contra. Nu am putut sa trag o concluzie din tot ceea ce am citit. Insa din tot ce am inteles pana acum, incercand sa Il cunosc personal pe Dumnezeu, am descoperit ca toata lucrarea lui este foarte logica, chiar matematica daca vreti. Atunci mi-am zis, de ce sa nu aplic niste principii matematice pentru a putea trage o concluzie?

Principiul stim cu totii ca este general valabil, este valabil in orice situatie.

Atunci am luat urmatorul verset, si am incercat sa il interpretez matematic:

"Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sunt în Tatăl."

Ioan 10:38

Sa presupunem ca avem 2 multimi matematice Isus =A si Dumnezeu = B.

Isus ne spune ca El este in Tatal si Tatal este in El.

Deci avem 2 variante:

1 A inclus complet in B si B inclus complet in A ---> A=B Isus este Dumnezeu
2 A inclus complet in B si B inclus partial in A -----> Isus este o parte din Dumnezeu

Cum se poate ca Dumnezeu sau o parte a Lui sa fie in acelasi timp pe Pamant, in forma umana, si totusi in acelasi timp sa tine Universul in mana? Nu stiu!!!!!! Slavit sa fie El!!!!

Sunt curios ce parere aveti.

Tata iarta-i caci nu stiu ce fac!

"Tata iarta-i caci nu stiu ce fac!"

Luca 23:24

V-ati intrebat vreodata de ce Isus a zis aceste cuvinte pe cruce? Daca El murea pe cruce pentru pacatele noastre, si El a primit puterea sa ierte pacatele, de la Tatal, de ce mai spune asta? Nu putea sa ii ierte pur si simplu, de ce Ii cere Tatalui sa ii ierte?

" Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele,"

Marcu 2:10


Un posibil raspuns la aceasta intrebare, l-am gasit in "Cele sapte cuvinte de pe cruce" de Richard Wurmbrand. In esenta, acei oameni care au comis ce mai mare crima, aveau deja iertarea prin jertfa pe care o Isus o savarsea chiar in acele momente pe cruce. Dar noi stim ca pentru a dobandi iertarea cuiva, trebuie intai sa o cerem. Practic, Isus a spus aceste cuvinte ca sa stie pana si cei ce Il rastigneau ca puteau si ei beneficia de iertarea Sa. Altfel, aceste cuvinte nu ar fi avut nici un sens.

Vedem astfel, ca rastignit, in chinuri groaznice, Isus Ii chema la mantuire chiar pe cei care Ii bateau piroanele in trup.

Oare exista un pacat prea mare ca sa poti fii mantuit? Oare dragostea Lui pentru tine are limite? Iata ca nu!!!

Vino la El, preda-ti viata de pacat si primeste mantuirea pe care El te roaga sa o primesti!

Versetul zilei

"Să ştiţi dar că Eu sunt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea."

Deuteronomul 32:39

Thursday 12 February 2009

de la Vladimir Pustan

“Lumea e o mare grădină zoologică în care toţi stau cuminţi în cuşti şi latră la lună. Nu există vizitatori pentru că toată lumea e prezentă. Salutul nostru ar trebui să fie: ‘Să-ţi fie colivia suportabilă!’ Aştept ziua frângerii gratiilor şi a primului zbor liber. Aştept să-mi fac pernă dintr-un nor pufos…”


“Oamenii trebuie iubiţi chiar dacă nu ne cad bine la stomac. Nici Iona n-a fost o încântare pentru stomacul obosit al chitului. […] Când te hotărăşti să-ţi iei bilet spre Tars, trebuie să iei în calcul şi balena, cu suc cu tot. Dar mai înainte, trebuie să faci pe scafandrul în propriul gunoi. Dumnezeu a intenţionat să umbli pe mare ca Petru, nu să înoţi zglobiu pe fundul Gropii Marianelor.”


“Iarna - vara sufletului. Trăim plenar doar o lună de februarie urmată de 11 luni de iarnă spirituală. Noi suntem pocăiţi doar atunci când nu trebuie jertfit. Vine primăvara şi apoi vara şi cine mai are vreme de biserică? Începe munca, iarba verde, plimbarea prin parc, concediile, piscina, iar lucrul. Creştinism sezonier se numeşte chestia asta. ‘Cu harul şi pacea Domnului, biserica este liberă până la iarnă.’”


“Sunt mulţi care vor să lucreze pentru Dumnezeu doar în calitate de consilieri, dar Dumnezeu n-are nevoie de multe şedinţe de comitet. El are nevoie de pălmaşi, de oameni care dau tare cu securea, care văd nevoia extinderii Regatului Divin.”


“Dumnezeu e un fel de Moş Crăciun bonom şi risipitor, cu braţele pline de daruri, gata pentru a fi distribuite celui ce strigă mai tare, e insistent sau mai credincios. De fapt, cei mai mulţi nici n-au nevoie de El, ci numai de ceea ce dă El şi asta e o diferenţă mare cât veşnicia. Rugăciunea e Cenuşăreasa bisericilor, iar rugăciunea de mulţumire e Alba ca Zăpada după ce a mâncat mărul hîrcii ştirbe. E la urmă şi numai dacă rămâne loc. […] Dumnezeul nostru e cât vrem noi să fie de mare. Dacă ne gândim la El doar pentru a ne binecuvânta buticurile şi a ne vindeca de spondiloză, înseamnă că avem un Dumnezeu mic.”


“Ceea ce numim noi evanghelizare, o săptămână pe an, e ceai intelectual care nu se pedepseşte cu nimic. Vor intra în puşcărie poate martorii lui Iehova, deşi mă îndoiesc că sta acolo, pentru că ei au pile sus. Nu la Dumnezeu… Evanghelizarea agresivă e să schimbi compoziţia lumii. Din gunoi să iasă sfântul, din nimic să curgă mântuirea, bisericile să fie pline şi localurile cu bară de inox, goale.”

"Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors şi le-a zis: Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:25,26)

Isus nu mai cere ceva care costă, ci cere ceva dureros."


material preluat de pe blog-ul Romania Evanghelica

Vladimir Pustan

“Am devenit paranoic. Mi-e frică de orice evanghelizare la care participă şi sfinţi, că mă paşte primejdia să rămână nemântuiţii la uşă. În biserica noastră îmi dau sufletul să chem prieteni şi să pregătesc predici bune. Câteodată apuc să-i botez. După aceea îi pierd pentru că vine echipa de sfinţi care mi-i duc prin cercuri ezoterice, cu învăţături obscure de unde ies fie farisei, fie căldicei cu buletin, fie critici perfecţi.”


Dragostea suprema

Asteptare

de Ilie Belciu


Te-am strigat cu disperare, cu-nfrigurare si plangand,
Am auzit o voce blanda si iubitoare raspunzand ;
Te-am rugat sa-mi dai lumina, calauzire inteleapta,
Cu nesfarsita buntate mi-au spus numai atat: "asteapta".

S-astept? Cat sa astept? De ce?... Stateam infrant si ratacit...
Oare e mana Ta prea scurta ? Urechea Ta n-a auzit?
In genunchi a cata oara te-am implorat un semn sa-mi dai?
Vreau un raspuns la rugaciune; spune-mi "mergi" sau spune-mi "stai".

M-ai invatat sa vin la Tine sa cer, sa cred si voi primi,
Ai promis ca esti cu mine sa ma ajuti oriunde-as fi,
Dar ma simteam pierdut si singur, strigam... Tu raspundeai in soapta,
Cu dragoste si cu rabdare: "Copilul meu iubit, asteapta!"

Eram dezamagit si totul mi se parea cumplit, nedrept,
Priveam spre cer cu neputinta... sa mai astept? De ce s-astept?
Atunci ai coborat la mine si m-ai privit in ochi, plangeai...
Mi-ai spus: "doreai un semn, o voce... atat e tot ce iti doreai?

As fi putut sa clatin muntii, sa-ntunec soarele pe cer,
As fi putut s-aprind vazduhul, sa-i inviez pe cei ce pier.
Daca ti-as arata intr-una ce sa alegi sa-ti fie bine...
Tu ai avea raspuns la toate... dar nu m-ai intalni pe Mine.

Nu ai putea simti iubirea cu care-i inconjor pe sfinti,
Nu ai putea primi puterea pe care-o dau celor infranti,
N-ai astepta tacut o raza s-alunge norii disperarii,
Nu ai simti odihna sfanta venita-n urma incercarii... .

N-ai sti sa umbli prin credinta, nu M-ai vedea ca-s langa tine,
Inima ta zbuciumata nu s-ar mai odihni in Mine,
Nu ai cunoaste revasarea iubirii Mele pe deplin
Cand Duhul Sfânt iti umple viata cu pace si cu har divin.

Daca durerea ta ar tine numai o clipa...n-ai lupta,
Nu ai cunoaste biruinta ce poti s-o ai prin jertfa Mea,
S-ar implini visele tale...dar dorul Meu s-ar spulbera,
N-as mai putea sa fac din tine o perla in comoara Mea.

Deci fiul Meu, mergi prin furtuna gandind la zilele senine
Stiind ca cel mai mare dar este sa ma-ntalnesti pe Mine.
Chiar daca nu gaseti raspuns si viata-ti pare prea nedreapta
Sa-ti amintesti ca sunt cu tine chiar si atunci cand spun asteapta...

Ce inseamna sa fii crestin?

Inainte de a ma intoarce la Dumnezeu, una din multele obiectii pe care le aveam, se referea la crestinismul pe care il vedeam in jurul meu. Credinciosii se calcau in picioare ca sa ajunga primii la moaste, icoane sau mai stiu eu ce alt lucru. Ma uitam la tv si imi dadeam seama ca acesti oameni nu sunt interesati de aproapele lor, ci doar de persoana lor. Sunt ei atunci crestini? Cu numele in mod sigur, dar cu inima?

"Isus i-a răspuns: "Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău."
Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.
Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.'"

Matei 22.37-39

Cele de mai sus, sunt primele doua porunci pe care ni le-a lasat Dumnezeu. Si de fapt in ele sunt cuprinse toate celelalte. Pentru ca daca iti iubesti aproapele, nu vei fura de la el, nu il vei omori, etc.

Oare Inchizitia a dat dovada de dragoste? Oare cruciatii au dat dovada de dragoste?

De multe ori, noi oamenii, incercam sa facem ce credem noi ca ar fi pe placul lui Dumnezeu, fara insa a studia cu adevarat Cuvantul Lui. Asa s-au produs unele din cele mai mari tragedii din istorie. Ca exemplu, Biserica Catolica, a ars oameni pe rug pentru ca ei sustineau ca Pamantul este rotund. Oare acei oameni care au facut aceste crime in numele lui Dumnezeu au citit cartea Proverbelor din Biblie?

"eu eram meşterul Lui, la lucru lângă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,
jucand pe rotocolul pamantului Sau, si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor"

Proverbele 8:31

Si exemplele de acest fel pot continua.

Eu cred ca pentru a fi crestin, cu adevarat, este nevoie sa ai dragoste pentru oamenii din jurul tau, cu atat mai mult pentru cei care iti fac rau si care iti sunt dusmani. Nu conteaza de cate ori pe saptamana mergi la slujbe, nu conteaza cat de mult citesti Biblia, nu conteaza cate binefaceri faci, nu conteaza daca esti episcop sau un simplu enorias, daca nu ai dragoste pentru semenii tai, atunci nu ai nimic si toata munca ta este in zadar. Nu o spun eu, o spune Cuvantul:

1 Corinteni 13:1 Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
1 Corinteni 13:2 Şi chiar dacă aş avea darul prorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic.
1 Corinteni 13:3 Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

De aceea eu cred Biserica lui Hristos nu este o biserica ( denominatiune ) care sa existe in acest moment pe Pamant. Ea este compusa din oameni din toate confesiunile, dar din aceia care au dragoste pentru aproapele lor.

Acesta, zic eu, este unul dintre testele credintei adevarate, ai tu dragoste? Pentru ca vezi bine, poti sa ai cea mai mare credinta, dar fara dragoste, degeaba o ai.

Daca ne gandim bine, acesta a fost testul pe care l-a picat poporul evreu. Desi ei erau si sunt poporul ales, tineau toate legile cu un fanatism feroce, ei nu aveau dragoste pentru aproapele lor si asa au ajuns sa il rastigneasca pe Cel pe care Il asteptau de generatii intregi. Oare vedem asta si in jurul nostru astazi, intre fratii crestini? Multi tin posturi, indeplinesc tot felul de ritualuri, dar au ei si dragostea pe care ar trebui sa o aiba?

Cand privim lumea din jurul nostru, avem tendinta sa spunem ca asa ceva nu este posibil. Dar totusi Dumnezeu ne-a aratat exemple de oameni care, chiar in zilele noastre, au aplicat aceste principii in vietile lor. Nicolae Steinhardt, Richard Wurmbrand si sute de oameni ca ei, sunt exemple de oameni care au facut acest lucru, chiar cu tortionarii lor din inchisorile comuniste. Ca exemplu l-am ales pe Richard Wurmbrand. El a fost tinut in inchisoare timp de 14 ani, batut, obligat sa se impartaseasca cu fecale umane, tinut intr-o camera cu sobolani flamanzi care il muscau non-stop si lista poate continua. Dar atunci cand a iesit din inchisoare, el si-a manifestat iubirea pentru cei care l-au supus la aceste lucruri. Oare noi am fi in stare sa facem la fel?

Ar fi foarte mult de discutat despre ce inseamna sa fii cu adevarat crestin, dar am considerat ca dragostea este fundamentul crestinismului, asa ca despre alte aspecte voi mai scrie in timp.

Va indemn pe toti sa nu va poticniti in lucrurile exterioare si sa va hotarati sa il descoperiti pe Dumnezeu asa cum este El, nu cum il prezinta societatea noastra.

"Nimeni nu va fi întrebat la ultima judecată cât de mult a suferit, ci cât de mult a iubit."
Richard Wurmbrand

Versetul zilei

Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit, şi S-a dat pe Sine pentru noi "ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros", lui Dumnezeu.


Efeseni 5:2

Wednesday 11 February 2009

Richard Wurmbrand




Richard Wurmbrand numit si Apostolul Pavel al Cortinei de Fier

Ce m-a uimit la acest om? Dupa ce a iesit din puscarie si-a tratat cu iubire si iertare tortionarii, care l-au batut si umilit timp de 14 ani. Si totusi el marturiseste ca nu poate realiza cat de mare este dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Daca un astfel de om nu poate realiza, cu cat mai putin noi?



Cateva citate:

Capacitatea de a rămâne liniştit în braţele lui Dumnezeu este măsura dragostei faţă de Dumnezeu.

Dragostea este mai presus de obligaţiile pe care le impune orice lege, chiar legea lui Dumnezeu.

A muri nu înseamnă a dispărea. Înseamnă să ieşi pe o uşă şi să intri pe o alta.

Dumnezeu este singurul care poate cuprinde adevărul ultim, pentru că El este Autorul lui.

Nu judeca pe nimeni până nu ai umblat cel puţin o milă în încălţămintea lui.

Biblia este adevărată în fiecare literă a ei. Este adevărată chiar şi în aparentele ei contradicţii.

Şi găinile negre depun tot ouă albe. Dacă eşti copil al lui Dumnezeu prin credinţa în Isus, şi experienţa zilelor negre va servi pentru binele tău.

Niciodată să nu spui rugăciuni, ci să te rogi.

Toţi au o gură, dar foarte puţini ştiu s-o ţină. E curios că cei care vorbesc cel mai mult au cel mai puţin de zis.

Adevărurile care rămân doar în minte şi nu sunt trăite practic ne hrănesc tot atât de puţin ca o mâncare ce rămâne în cămară.

"Ego" (eul, firea veche) nu are niciun rol în căutarea adevărului.

Ceea ce credem este dovedit prin ceea ce făptuim.

Nimeni nu va fi întrebat la ultima judecată cât de mult a suferit, ci cât de mult a iubit.

Adevărul n-are nevoie de apărare. Cum n-ai să înveleşti soarele într-o pătură ca să-l fereşti, tot aşa şi adevărul. Lasă-l să lumineze.





De ajutor

Daca vreti sa intelegeti mai multe despre Dumnezeu, va fac cateva recomandari de carti si predici, care va pot ajuta sa va lamuriti din intrebari. Pe mine m-au ajutat foarte mult.

Carti:

Richard Wurmbrand : Cele sapte cuvinte de pe cruce, Hristos pe ulita evreiasca, Marx si satan. Lista poate continua la nesfarsit.

Wilhelm Busch: Isus destinul nostru.

Lee Strobel: Pledoarie pentru Hristos, Pledoarie pentru credinta crestina.

Le puteti gasi la libraria Stephanus din Piata Unirii, Bucuresti.

Predici:

Richard Wurmbrand - daca vrei sa intelegi ce inseamna cu adevarat dragostea crestina, nu poti sa nu il asculti.

Vladimir Pustan, Florin Ianovici, Nelu Brie, Paul Washer - toti sunt oameni care au inteles ca Dumnezeu nu este limitat la o singura denominatiune, si vorbesc despre Domnul asa cum este El.

Puteti gasi predici cu ei pe www.resursecrestine.ro

Si bineinteles cea mai importanta sursa de informatii: Biblia.

Cum m-am intors eu la Dumnezeu

Cum eram inainte

Am fost binecuvantat de Dumnezeu, fara ca macar eu sa imi dau seama. Vedeam in jurul meu oameni care intotdeauna aveau probleme cu banii si duceau grija zilei de maine. Insa mie nu mi-a lipsit niciodata nimic. Mancam numai ce aveam pofta, aveam jucariile pe care mi le doream, haine, etc. Pe plan familial, am fost binecuvantat cu niste parinti care m-au iubit si ma iubesc enorm de mult. Eu am fost intotdeauna in centrul atentiei, si la un moment dat chiar nu imi mai placea lucrul acesta, ma gandeam ca ma sufoca si as fi vrut sa nu se mai preocupe atat de mine. Am avut si inca am un grup de prieteni foarte buni. Ne-am imprietenit undeva in clasa a 5-a si de atunci au ramas niste oameni pe care stiu ca ma pot baza oricand.

Se poate spune ca aveam viata ideala, fara probleme financiare, niste parinti care ar fi facut orice pentru mine si un grup de prieteni foarte buni.
Dar tot nu eram fericit. Imi lipsea ceva si nu stiam ce. Am inceput sa caut fericirea in tot felul de distractii, betii, cluburi, excursii prin toata lumea, intr-un cuvant tot ce va puteti imagina. Dar intotdeauna, seara, cand ramaneam doar eu, imi dadeam seama acel gol din mine a ramas acolo.
Nu stiam ce sa fac sa umplu acel gol, asa ca am incercat si mai mult sa il umplu cu distractii. Dar parca, cu cat incercam mai mult sa il umplu, cu atat crestea acel gol in mine.

Cateodata ma gandeam si imi dadeam seama ca viata mea nu are nici un rost. Ma gandeam ca voi creste, o sa am un loc de munca, o sa intemeiez o familie, o sa imi cresc copii dupa care o sa mor. Dar, in acelasi timp, imi dadeam seama ca exact asta face si un animal, se reproduce si apoi moare. Si atunci ce rost avea sa te zbati atata in viata, sa reusesti si cand in sfarsit ajungi sus, mori si se bucura altul de ceea ce tu ai realizat. Nu aveam ganduri de sinucidere, mi se parea ca asta ar fi varianta usoara si pe care numai un om las ar lua-o in considerare.

Atunci mi-am dat seama ca auzeam oamenii in jurul meu vorbind despre Dumnezeu. Si am zis, hai sa aflu mai multe despre asta, pentru ca poate asa inteleg mai multe. In perioada asta, nu pot sa spun ca eu credeam in Dumnezeu, nu imi era clar daca exista sau nu. Aveam multe nelamuriri legate de acest Dumnezeu despre care tot auzeam vorbindu-se. Personal tindeam sa nu cred in El, datorita unor intrebari care mi se pareau foarte logice. Ca exemplu:" Daca eu nu cred in Dumnezeu, dar toata viata mea ma lupt sa tin cele 10 porunci, ajung in iad. Dar daca un om fura, minte, ucide si cu 5 minute inainte sa moara spune "Doamne iarta-ma" ajunge in Rai, asta nu e un Dumnezeu corect". Deci El nu este corect. Am incercat sa stau de vorba cu cativa preoti, sa imi lamureasca aceste intrebari, dar toti imi raspundeau ca trebuie sa cred si nu sa inteleg. Vechea sintagma "Crede si nu cerceta". Atunci am zis, Dumnezeule daca tu existi, eu refuz sa cred in tine. Un Dumnezeu care imi cere sa cred orbeste in El, care pretinde oamenilor tot feluri de injosiri ( vedeam la tv cum se tarau prin noroi in jurul bisericii, se calcau in picioare sa pupe moastele ( unde este dragostea crestina in asta?)), vedeam multi preoti acuzati de tot felul de lucruri, pastorii prin America cum se lacomeau la bani, nu este un Dumnezeu pentru care eu sa am respect. Daca tu esti drept si atotputernic, cum ingadui atatia oameni corupti intre "oamenii tai"? Ar trebui sa ii traznesti direct, deci daca nu faci asta rezulta ca Tu de fapt nu existi, sau nu esti atotputernic. La un moment dat, am incercat sa citesc Biblia. Dar dupa primele capitole, in care am gasit numai crime si nelegiuri am zis ca nu are nici un rost, ca nu am ceva invata din ea.

Cum m-am intors la Dumnezeu

In 2006, mi-am schimbat locul de munca. Dupa primele zile am inceput sa observ ca oamenii din jurul meu, discutau foarte aprins despre Dumnezeu, citeau tot felul de carti, unii chiar Biblia. Atunci l-am provocat pe seful meu la o discutie despre Dumnezeu, incercand sa ii demonstrez ca Dumnezeu nu exista. Au fost seri intregi in care am ramas peste program, vorbind despre aceste lucruri. Eu tot timpul incercam sa ii demonstrez ca nu exista Dumnezeu, el incerca sa ma determinte sa citesc Biblia. Intr-un final m-a convins sa cercetez mai mult. Asa am inceput sa caut date, sa verific, in primul rand, daca Biblia este adevarata, daca poate fi crezuta. A fost o cautare de durata, la sfarsitul careia nu am fost convins ca este 100% adevarata, dar ca sunt totusi sanse.

Pentru cei care vor sa faca acelasi lucru, puteti incepe cautarea de aici:

http://www.allabouttruth.org/is-the-bible-true-c.htm

Asa ca am inceput sa citesc Biblia, insa pornind de la Evanghelia dupa Ioan si nu cu Vechiul Testament. Am inceput sa inteleg ca eu sunt responsabil pentru faptele mele si sa nu ma uit in jurul meu, in fata lui Dumnezeu nu voi putea spune ca nu l-am cautat pentru ca preotul de la biserica era un pacatos. Tot citind am gasit raspunsurile la intrebarile mele, si carora in mod ciudat nici unul dintre preotii cu care am stat de vorba nu mi le-a putut lamuri. De ce oare nu au putut? In acest moment i-am spus lui Dumnezeu : " Doamne, daca Tu existi, eu vreau sa inteleg asta in mod logic. Nu pot sa cred orbeste. Vreau sa Imi dovedesti logic ca existi". Am inceput sa ma rog si sa citesc din ce in ce mai mult, si Dumnezeu ma ajuta sa inteleg si sa imi lamuresc toate intrebarile. In continuare aveam o aversiune foarte mare, fata de tot ce insemna biserica ca institutie ( indiferent de denominatiune ) si fata de orice preot, pastor, etc. Acum imi dau seama ca nu era corect sa ii pun pe toti in aceeasi oala, dar atunci nu imi dadeam seama de asta.

Un punct de cotitura

La sfasitul anului 2007, am stabilit sa plecam toti colegii in Slovenia, sa petrecem acolo Revelionul. In rastimpul in care eu citeam din Biblie si intelegeam din ce in ce mai multe, seful meu a cunoscut la Sibiu un pastor, Nelu Brie. El ne-a propus sa ne oprim o zi la Sibiu ( intr-o duminica) sa mergem la biserica si apoi sa stam un pic de vorba cu acest om. Eu eram total impotriva acestui lucru, dar fiinda majoritatea dorea acest lucru, a trebuit sa ma supun. Am asistat la slujba, cu un ochi foarte critic, cautand un motiv sa nu imi placa. Insa spre surprinderea mea mesajul lui nu a fost asa cum ma asteptam eu. Ma asteptam sa le spuna ca ei sunt foarte buni, ca sunt alesii lui Dumnezeu, etc. Ceva de genul "noi suntem aia buni, si toti ceilalti sunt niste pacatosi care merg in iad". In schimb, acest pastor a inceput sa mustre enoriasii. Le-a spus ca multi dintre ei s-au plafonat si vin la biserica pentru ajutoare sau doar ca sa bifeze o prezenta. Ca inima lor s-a racit si ca Dumnezeu nu ii vrea asa. Oricum am ramas foarte circumspect. Dupa ce s-a terminat predica, tot grupul nostru a fost invitat intr-o camera alaturata sa bem un ceai si sa ne cunoastem cu el. Imi aduc aminte ca era o masa mare, patrata si nu stiu cum ne-am asezat ca eu am nimerit chiar langa el. A inceput el sa spuna cate ceva despre el si apoi a continuat cu colegii mei. Asa cum ma asezasem, eu eram ultimul care avea sa se prezinte. Ma tot gandeam cum sa il testez si am decis ca daca il enervez, va spune sau va face ceva ca sa imi pot da seama daca are o traire sincera sau nu. Invatasem in meseria de om de vanzari, ca un om atunci cand e nervos spune adevarul ( isi pierde controlul).

Cand a venit randul meu, am spus cateva lucruri despre mine, dupa care i-am spus ca eu nu am vrut sa vin, dar a fost decizia majoritatii, si ca eu nu am incredere in preoti, pastori, etc si ii consider pe toti niste "jnapani". Ma asteptam la 2 reactii posibile:
1. sa sara in sus de pe scaun si sa se enerveze pentru ca am venit sa il jignesc
2. sa incerce sa imi demonstreze ca el nu e asa, si ca el e bun, drept, cinstit, etc

Nu a reactionat asa, a ras ( dar un ras sincer, si poti verifica asta dupa limbajul corpului ) si mi-a spus ca e parerea mea si el o respecta. Totusi ar fi mai bine sa il cunosc inainte sa il judec. Raspunsul lui m-a pus un pic pe ganduri, nu ma asteptam sa reactioneze astfel. In acea seara am stabilit sa ne intalnim cu totii si in Bucuresti, si sa avem niste seri de intrebari si raspunsuri in care sa ne lamurim probleme neclare din Biblie. Am inceput sa ne intalnim o data pe saptamana la Institutul Penticostal din Bucuresti, unde el era profesor.

Aici tin sa fac o precizare. Nu promovez nici o religie, va spun cum a lucrat Dumnezeu in viata mea, putea la fel de bine sa lucreze printr-un pastor baptist, evanghelic sau preot ortodox. Nu are nici o importanta asta.

Am ajuns sa cred din toata inima Biblia si ca Dumnezeu exista, pentru ca am descoperit in Biblie cum este El cu adevarat. M-am convins ca perceptia societatii despre Dumnezeu este total gresita. Am inceput sa merg si la biserica, am ales sa merg la Betel, o biserica penticostala din Bucuresti.

Testul

In sfarstit, acum stiam ca am un rost in aceasta lume, ca am ceva de facut si nu sunt doar un accident al naturii. Stiu ca am Dumnezeu care ma iubeste, oricat de multe rele as fi facut. In iulie 2008 am decis ca vreau sa fac botezul in apa. A fost incredintarea mea personala ca trebuie sa fac acest lucru, stiu ca asta poate starni multe polemici. In acest moment au inceput luptele cu parintii mei. Cand au aflat ca vreau sa fac acest botez, mi-au spus ca daca plec la Sibiu sa fac acest botez, sa imi fac si bagajele si sa nu ma mai intorc acasa.

Aici vreau sa fac o paranteza, si atunci cand nu credeam in Dumnezeu, familia era cel mai important lucru pentru mine.

A fost o lovitura fantastica din partea parintilor mei. Dar m-am decis sa fac acest botez in ciuda tuturor impotrivirilor. Am zis:" Doamne tu mi-ai dat incredintarea ca e bine sa fac asta, acum eu arunc totul pe geam. Ai promis ca vei fi langa mine, sa Te vad in actiune". Am decis sa il fac si sa plec, daca asta e decizia lor. Am incercat inainte de asta din rasputeri sa ii fac sa inteleaga ca nu mi s-a spalat creierul, nu ma obliga nimeni sa fac asta, dar eu cred ca este un lucru care trebuie facut.

In ultima zi, inainte de a pleca la Sibiu, cu tot cu bagaje, m-a sunat tatal meu, si m-a rugat sa aman pana se intoarce el in tara ( 2 saptamani ), mi-a spus ca nu au nimic impotriva botezului meu, doar ca vor sa inteleaga ce fac. M-am rugat si am zis ca voi face acest lucru, voi amana. Toti prietenii mei imi spuneau ca gresesc si ca ar trebui sa fac acest pas acum, insa timpul a aratat ca a fost mai bine asa.

Dupa discutia cu parintii mi-au pus cateva conditii, pe care daca le indeplineam, ei nu ar mai fi avut nimic impotriva sa ma botez:
1. sa nu mai merg la biserica timp de 3 luni
2. sa nu mai am nici un contact cu ei timp de 3 luni ( intre timp mi-am schimbat si locul de munca)
3. sa merg la un psiholog
4 sa merg la un preot

Am acceptat.

Am fost la un psiholog, am fost si am stat de vorba cu Parintele Mihail, staret la Manastirea Antim. Un om pentru care am numai respect, insa discutia noastra s-a poticnit intr-un punct foarte interesant. Eu discutam despre Biblie si ce inteleg eu de acolo, el imi tot vorbea despre Sfintii Parinti.
In tot acest timp, eu am continuat sa citesc din Biblie si sa ma rog.
Cand s-au terminat cele 3 luni, le-am spus parintilor ca eu vreau in continuare sa merg mai departe cu acest botez. Rezultatul a fost acelasi, daca faci asta pleci de acasa. Eu speram si eram sigur ca acum nu se vor mai opune.
Insa a trebuit sa iau decizia renuntarii, la tot, a doua oara. E foarte greu sa va explic durerea din sufletul meu.

In decembrie 2008, parintii mei au plecat din Bucuresti pentru o perioada mai lunga. Eu am facut botezul pe data de 7 decembrie si mi-am cautat o garsoniera. Am gasit una convenabila, in care trebuia sa ma mut pe 10 ianuarie 2009. Am petrecut sarbatorile cu ei, dupa care eu m-am intors in Bucuresti pe 4 ianuarie. Atunci mama mea m-a sunat, si mi-a spus ca ei nu doresc ca eu sa plec, dar trebuie sa renunt la mersul la biserica. A fost al treilea moment in care am fost la rascruce, dar am decis ca vreau sa imi traiesc viata cu Dumnezeu, sa Il cunosc si atunci nu ma pot lipsi de mersul la biserica. Si am decis ca voi merge in continuare. A doua zi, m-a sunat si mi-a spus ca ei sunt gata sa accepte si daca merg mai rar, adica o singura data pe saptamana la biserica. M-am rugat Domnului sa vad care este cea mai buna decizie, si am inteles ca pentru cresterea mea spirituala nu este bine sa fac asta ( merg martea la tineret, joia si duminica ) si i-am spus ca nu vreau sa renunt sau sa raresc mersul la biserica, dar fara sa imi dau seama, i-am spus ca renunt sa merg joia la biserica.

Stiu ca poate pare ciudat, dar nu poti intelege asta decat atunci cand experimentezi ce am povestit pe propria piele.

Dupa ce am inchis telefonul am realizat ca mi-am luat un angajament pe care nu vroiam totusi sa il tin. Dar ma legasem singur. M-am rugat lui Dumnezeu atunci, si i-am spus:" Doamne iti spun si eu ca slujitorul lui Elisei:"Cum vom face?". Eu am facut prostia, te rog sa o repari tu. Nu pot sa mai dau inapoi acum, pentru ca fac Numele Tau de ras, dar gaseste o solutie tu. Eu nu vad decat una, sa nu accepte si sa imi spuna sa plec. Asa ca eu asta Te rog, fa ca ei sa imi spuna sa plec de acasa". Peste 2 ore, m-a sunat mama si a inceput asa :"Nu avem nimic impotriva sa te duci la biserica de ori cate ori vrei tu......".

Si in acest moment ei sunt foarte suparati pe mine, insa eu ma rog ca Dumnezeu sa le schimbe inimile si sa le cerceteze, astfel incat si ei sa vina la El.

 

Dumnezeu este dragoste

Grab this Headline Animator

Dovezi in favoarea lui Dumnezeu

Grab this Headline Animator