Tuesday 30 June 2009

Dumnezeu e pregatit se te ierte. Esti pregatit sa accepti?

Ieremia 36:3 Poate că dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce fiecare de la calea lor cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul."

Cat de mult isi doreste Dumnezeu sa ne ierte! El era gata sa ierte poporul lui Israel si chiar isi dorea asta. Ca dovada, le-a trimis zeci de prooroci care ii indemnau sa se intoarca la Dumnezeu.
El ti-a trimis si tie Cuvantul. Pentru tine Cuvantul s-a intrupat.

Si nu erau vinovati de pacate mici. Idolatrie, vrajitorie, rautate, curvie, invidie, egoism ( si-au luat cuvantul inapoi si nu au eliberat robii la finalul celor 7 ani), lipsa de credinta - lista poate continua la nesfarsit. Acum cateva zile cineva m-a intrebat de ce Biblia contine atatea detalii despre crime, violente si pacate. Cred ca Dumnezeu vrea sa ne arate ca oricat de pacatosi am fi noi, El e pregatit sa ne ierte daca ne pocaim. Sunt oameni care au comis pacate mult mai mari, decat vom comite noi in tot restul vietii, si care totusi au fost iertati. Si Biblia vrea sa ne arate tocmai acest lucru.

1 Imparati 21:27
După ce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe trup, şi a postit: se culca cu sacul acesta, şi mergea încet.
1 Imparati 21:28 Şi cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel:

1 Imparati 21:29 "Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieţii lui; ci în timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!"

Daca Ahab, despre care cu totii stim ca a fost unul din cei mai pacatosi oameni din Biblie, a fost iertat de Dumnezeu pentru ca s-a pocait, de ce nu ai putea fi si tu? Nu il lasa pe inselator sa iti spuna ca pentru tine nu mai exista speranta. Ai o singura speranta - pocaieste-te!!!

Mantuirea e un dar pe care Dumnezeu doreste sa ti-L dea, intrebarea este - esti pregatit sa il accepti? Iti doresti asta sau e mai confortabil sa ramai prins in pacatul tau?

Numai tu poti raspunde la aceasta intrebare.

Versetul zilei

Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.

Efeseni 4:29

Monday 29 June 2009

Casatoria si viata de familie - Mina Ianovici

Sotia pastorului Florin Ianovici ne vorbeste despre casatoria crestina.


Casatoria si viata de familie - Mina Ianovici
Asculta mai multe audio Diverse

Versetul zilei

Care dintr-aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?"
"Cel ce şi-a făcut milă cu el", a răspuns învăţătorul Legii. "Du-te de fă şi tu la fel", i-a zis Isus.

Luca 10:36,37

Sunday 28 June 2009

Versetul zilei

Ascultaţi-Mă, voi care cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.

Isaia 51:7

Saturday 27 June 2009

Versetul zilei

Dar mai pe sus de toate acestea, imbracati-va cu dragostea, care este legatura desavirsirii. Coloseni 3.14

Friday 26 June 2009

Esti tu un astfel de crestin?

Catalin Lup - Eroii credintei

Versetul zilei

Moise a zis poporului: "Nu vă spăimântaţi; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare, şi ca să aveţi frica Lui înaintea ochilor voştri, pentru ca să nu păcătuiţi."

Exodul 20:20

Thursday 25 June 2009

Ligia Bodea & Gabi Ilut-Ramai cu mine

Versetul zilei

Şi-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.

Marcu 15:19

Wednesday 24 June 2009

Versetul zilei

Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. -

Proverbele 29:25

Tuesday 23 June 2009

Pacatul originar - Suntem condamnati de pacatul comis de Adam si Eva?

Multi oameni cred ca Biblia propovaduieste ca oamenii sunt condamnati pe baza pacatului originar comis de Adam si Eva. Aceasta doctrina, a pacatului originar, se bazeaza in primul rand pe Epistola catre Romani, a apostolului Pavel. In aceasta scrisoare ne spune ca "printr-o singura greseala a venit o osanda care a lovit pe toti oamenii.." (1). Scos din context, se pare ca Pavel sugereaza ca toti oamenii sunt condamnati din cauza pacatului savarsit de Adam. Acest articol va examina ce a spus Pavel in context si cum se impaca cu restul teologiei biblice.

Care a fost pacatul originar?

Dumnezeu i-a creat pe Adam si Eva si i-a pus intr-o gradina (2) cu numerosi pomi fructiferi (3), pe care El ii crease, din care puteau manca orice, cu exceptia fructelor unui singur copac (4). Desi Adam si Eva nu cunosteau conceptul de bine si rau, in mod evident stiau ce inseamna neascultarea, din moment ce Eva i-a spus sarpelui: "Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: "Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi." (Geneza 3:3). Din afirmatia ei, este clar ca Eva stia ca nu ar trebui sa manance acel fruct. De fapt, ea chiar a adaugat "sa nu il atingi" la porunca data de Dumnezeu, lucru pe care Dumnezeu nu il poruncise. Asadar, pacatul originar consta in neascultare, inselarea increderii si lipsa de loialitate fata de Dumnezeu (5).

Romani capitolul 5

In capitolul 5 din epistola catre Romani, Pavel descrie cum suntem iertati de pacate pe baza credintei in Domnul Isus Hristos (6), care a venit pe pamant, sacrificandu-se pentru pacatele omenirii (7). Acest capitol ne arata cum am ajuns in situatia actuala, inapoi la "parintii nostri", care au comis primele pacate. Scopul lui Pavel este sa compare pacatul si pacatosul cu mantuirea oferita prin Rascumparatorul nostru. In acest capitol, Pavel afirma foarte clar ca, desi Adam si Eva au comis primul pacat, noi suntem vinovati pe baza propriului pacat:

De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit...
Romani 5:12

Pacatul originar a creat posibilitatea pacatuirii intregii rase umane. Suntem nascuti din parinti imperfecti, ale caror pacate ne influenteaza negativ. Ne-am obisnuit sa comitem pacate "minore" fara a ne gandi la impactul lor negativ, asupra vietilor noastre si ale celor din jur. Cu toate acestea, Dumnezeu, in dragostea Sa(8), a oferit o cale prin care toti oamenii(9) pot deveni neprihanati in fata Sa(10), mostenind astfel viata vesnica (11).

Concluzie


Biblia ne spune ca Dumnezeu i-a creat pe oameni neprihaniti si onesti, dar ei au ales sa faca raul (12). Nu suntem condamnati pe baza pacatului originar, ci pe baza pacatului personal. Osanda noastra este merita, datorita rebeliunii noastre si neascultarii de legile lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este responsabil de pacatul nostru, ci noi suntem, datorita propriilor pofte (13). Totusi, Dumnezeu, in dragostea Sa, a oferit o scapare pentru cei care isi recunosc neputinta de a trai conform standardelor sfinte ale lui Dumnezeu. Domnul Isus a murit pentru pacatele noastre, pentru a ne impaca cu Dumnezeu. Ai credinta ca Domnul te va schimba in persoana care iti doresti sa fii.

Referinte:

1.
Romani 5:18 ...Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală, a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.

2.
Geneza 2:8 Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.

3.
Geneza 2:9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.

4.
Geneza 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: "Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină;
Geneza 2:17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit."

5.
Osea 6:6 Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu mai mult decât arderi de tot!
Osea 6:7 Dar ei au călcat legământul, ca oricare om de rând; şi nu Mi-au fost credincioşi atunci.

6.
Romani 5:1 Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.

7.
Romani 5:10 Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui.

8.
Romani 5:8 Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

9,10.
Romani 5:18 ...Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală, a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.

11.
Romani 5:21 pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

12.
Eclesiastul 7:29 Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

13.
Iacov 1:13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: "Sunt ispitit de Dumnezeu". Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
Iacov 1:14 Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit.
Iacov 1:15 Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

Tradus cu acordul autorului
Articolul original aici


Ezechiel 18:20 Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, şi tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el.


Versetul zilei

"De aceea aşa vorbeşte Domnul: ,Dacă te vei lipi iarăşi de Mine, îţi voi răspunde iarăşi, şi vei sta înaintea Mea; dacă vei despărţi ce este de preţ de ce este fără preţ, vei fi ca gura Mea. Ei să se întoarcă la tine, nu tu să te întorci la ei!

Ieremia 15:19

Fa o diferenta - Isaia 54


Fa o diferenta - Isaia 64
Asculta mai multe audio Diverse

Monday 22 June 2009

Versetul zilei

Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţăminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Hristos Isus;

Romani 15:5

Sunday 21 June 2009

Versetul zilei

Lasa minia, paraseste iutimea; nu te supara, caci supararea duce numai la rau.

Ps 37.8

Saturday 20 June 2009

Versetul zilei

Dar Isus, fara sa tina seama de cuvintele acestea, a zis fruntasului sinagogii:"Nu te teme, crede numai!"

Marcu 5.36

Friday 19 June 2009

Omega - Cine?

Tu l-ai rastignit, prin pacatul tau?


Versetul zilei

Nu te teme de ei; căci Eu sunt cu tine ca să te scap, - zice Domnul. -

Ieremia 1:8

Thursday 18 June 2009

Versetul zilei

El izbăveşte şi mântuieşte, El face semne şi minuni în ceruri şi pe pământ. El a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!"

Daniel 6:27

Wednesday 17 June 2009

Crestini "auto-sfinti"?

Crestinii par sa spuna altora cum sa se poarte si cum sa actioneze, de parca ei nu ar gresi niciodata. De multe ori ei se concentreaza pe cateva probleme morale ( avortul si casatoriile homosexuale ), mergand pana la a exclude probleme importante ca dreptatea si grija pentru nevoiasi. Este acest fel de comportament sustinut de Biblie sau acesti oameni actioneaza impotriva principiilor crestinismului biblic?

Ce inseamna "auto-sfant"?

Cred ca ar trebui definit acest termen. In acest articol, se refera la persoanele care se comporta ca si cum ar fi superioare din punct de vedere moral, tuturor celorlalti oameni.

Sfintenia si crestinismul
Daca exista ceva in antiteza cu crestinismul, este ideea conform careia un om poate deveni neprihanit prin propriile fapte. Biblia ne spune ca toti oamenii au pacatuit si ca nici unul nu poate ajunge la standardul de sfintenie hotarat de Dumnezeu (1). Atat Vechiul (2), cat si Noul Testament (3) ne spun ca sfintenia vine numai de la Dumnezeu. Neprihanirea este o stare in care se poate ajunge, numai ca urmare a credintei in promisiunile lui Dumnezeu. Conform Vechiului Testament, Dumnezeu il va trimite pe Mesia, prin intermediul caruia neprihanirea va ajunge pe pamant (4). Noul Testament ne spune ca Isus din Nazaret este Mesia si ca neprihanirea vine numai prin credinta in El (5). Asadar, o persoana este socotita neprihanita prin acceptarea si credinta in jertfa infaptuita de Domnul Isus (6). Vechiul Testament ne arata ca Avraam a fost considerat neprihanit pentru ca L-a crezut pe Dumnezeu (7). Noul Testament ne spune ca nu poti deveni neprihanit respectand legile lui Dumnezeu (8), ci prin har, prin mila lui Dumnezeu si prin sacrificul Fiului Sau (9). In concluzie, pentru un crestin neprihanirea este data de Dumnezeu si nu poate fi castigata prin mijloace proprii (auto-sfintit).

Comportamentul superior

Din moment ce neprihanirea nu vine prin fapte, ci este rezultatul a ceea ce Dumnezeu a facut pentru noi (10), un crestin nu ar trebui sa se comporte, niciodata, ca si cum ar fi superior celorlalti oameni. Pavel ne spune ca nu ar trebui sa ne laudam "decat cu crucea Domnului Isus Hristos" (11). Domnul ne-a spus ca nu trebuie sa ne comportam ca si cum am fi superiori moral pentru a fi remarcati de altii, si chiar a indicat ca acest lucru va duce la pierderea rasplatirii pe care Dumnezeu o are pregatita pentru fiecare:

Matei 6:1 Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.

In realitate, noi nu suntem neprihaniti in timpul vietii, ci suntem rasplatiti cu neprihanirea in ceruri (12).

Spunandu-le altora ce sa faca

Desi nu putem ajunge neprihanirea lui Dumnezeu prin propriul nostru comportament, crestini ar trebui sa traiasca vieti neprihanite ( sa incerce sa ajunga la aceasta neprihanire ) (13). Este in regula cand oamenii religiosi vor sa isi traiasca vietile dupa propria definitie a moralitatii. Totusi, de ce insista crestinii in a le spune altora cum ar trebui sa traiasca? Biblia spune credinciosilor ( evrei si crestini ) sa ii avertizeze pe ceilalti ca modul lor de viata nu respecta calea lui Dumnezeu (14). Daca nu ii avertizam, Dumnezeu va cere sangele lor, din mainile noastre (16). Totusi, daca o persoana intoarce spatelui pacatului, toate raul pe care l-au comis in trecut va fi iertat si uitat de Dumnezeu (17). Motivatia un crestin, pentru a le da sfaturi celor din jur, ar trebui sa fie grija pentru soarta pentru soarta lor si nu sublinierea propriei neprihaniri.

Concluzie
Crestinii care se comporta ca si cum ar fi mai buni decat toti ceilalti oameni, cu siguranta, nu traiesc dupa principiile crestinismului si, chiar s-ar putea sa nu fie crestini. Crestinismul spune ca toti oamenii sunt pacatosi si ca nimeni nu poate fi neprihanit pe baza propriilor fapte. Domnul Isus ne spune ca nu ar trebui sa ne comportam ca si cum am fi mai buni ca altii, pentru a fi remarcati. Atitudinea "mai sfant decat tine" este condamnata cu tarie de Biblie. Atunci cand un crestin le spune altora ca viata lor nu respecta dorinta lui Dumnezeu, nu trebuie sa o faca pentru a fi superior, ci pentru a ii avertiza de consecintele vesnice ale faptelor lor.



1.
Psalmii 14:2 Domnul Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, şi care să caute pe Dumnezeu.
Psalmii 14:3 Dar toţi s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.

Isaia 64:6 Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.

Romani 3:23 Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

Romani 3:10 după cum este scris: "Nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar.

2.
Isaia 51:6 Ridicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pământ! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mântuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfârşit.

Isaia 46:13 Eu Îmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi mântuirea Mea nu va zăbovi. Eu voi pune mântuirea Mea în Sion şi slava Mea peste Israel."

3.
Galateni 3:21 Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege.

Galateni 5:5 Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii.

Efeseni 4:24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.


4.
Isaia 62:2 Atunci neamurile vor vedea mântuirea ta, şi toţi împăraţii slava ta; şi-ţi vor pune un nume nou, pe care-l va hotărî gura Domnului.

Ieremia 23:5 "Iată vin zile, zice Domnul, când voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.
Ieremia 23:6 În vremea Lui, Iuda va fi mântuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i-L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!"

Ieremia 33:15 În zilele acelea şi în vremurile acelea voi face să răsară lui David o Odraslă neprihănită, care va înfăptui dreptatea şi judecata în ţară.
Ieremia 33:16 În zilele acelea, Iuda va fi mântuit, şi Ierusalimul va locui în linişte. Şi iată cum Îl vor numi: ,Domnul, Neprihănirea (Sau: Starea noastră după voia lui Dumnezeu.) noastră."

5.
Romani 3:22 şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.

Romani 3:25 Pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu;

Romani 5:17 Dacă deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Hristos!)
Romani 5:18 ...Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală, a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.

6.
Romani 1:17 deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: "Cel neprihănit va trăi prin credinţă."

Romani 9:30 Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea şi anume neprihănirea care se capătă prin credinţă;

Romani 8:10 Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.

7.
Geneza 15:6 Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire.

8.
Romani 9:31 pe când Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n-a ajuns la Legea aceasta.

Romani 10:4 Căci Hristos este sfârşitul Legii, pentru ca oricine crede în El, să poată căpăta neprihănirea.

Galateni 2:21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

9.
Tit 3:5 El ne-a mântuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,

1 Petru 2:24 El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

10.
Efeseni 2:8 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
Efeseni 2:9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.

11.
Galateni 6:14 În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!

12.
2 Timotei 4:8 De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în "ziua aceea", Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

Evrei 12:22 Ci v-aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,
Evrei 12:23 de Biserica celor întâi născuţi, care sunt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvârşiţi,

13.
2 Petru 1:5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;
2 Petru 1:6 cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
2 Petru 1:7 cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.

14.
2 Cronici 19:10 În orice neînţelegere, care vă va fi supusă de fraţii voştri, care locuiesc în cetăţile lor, şi anume: cu privire la un omor, la o lege, la o poruncă, la învăţături şi rânduieli, să-i luminaţi, ca să nu se facă vinovaţi faţă de Domnul, şi să nu izbucnească mânia Lui peste voi şi peste fraţii voştri. Aşa să lucraţi, şi nu veţi fi vinovaţi.

15.
Ezechiel 3:18 Când voi zice celui rău: ,Vei muri negreşit!', dacă nu-l vei înştiinţa, şi nu-i vei spune, ca să-l întorci de la calea lui cea rea şi să-i scapi viaţa, acel om rău va muri prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta!

16.
Ezechiel 18:21 Dar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârşit, şi păzeşte toate legile Mele şi face ce este drept şi plăcut, va trăi negreşit, nu va muri.
Ezechiel 18:22 Toate fărădelegile pe care le-a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii în care a trăit.


Tradus cu acordul autorului
Originalul aici

Andreea Popoi - Fericiri

Ce se mai poate adauga? Ascultati versurile!

Versetul zilei

Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.

Proverbele 10:19

Tuesday 16 June 2009

Biserica incotro?

Inca un editorial pe care il consider foarte pertinent. Problema este ca tot citim astfel de materiale si, majoritatea, ne intra pe o ureche si ies pe cealalta. Pacat!


O bisericã dezorientatã, într-o lume pierdutã!
Privind în ansamblu Biserica de azi, ne întrebãm, oare cât va mai rãbda Dumnezeu sfântul pânã va vãrsa aceastã lucrare Laodiceanã din gura Lui. Dacã e un lucru asupra cãruia sunt de acord predicatorii de azi, e acesta, cã trãim într-o epocã Laodiceanã a Bisericii.

În timp ce deasupra capetelor noastre amenintã sabia lui Damocles, noi credinciosii ne lãfãim într-o stare de bogãtie, lenevie, lux, nepãsare si amortire. Desi Dumnezeu are milã si e gata sã ne ierte pãcatele, sã ne curãteascã nelegiuirea, si sã se îndure de neghiobia noastrã, totusi inimile noastre „cãldicele", nici reci nici în clocot, sunt o urâciune în ochii Lui. Ori suntem în clocot ori reci, ori înflãcãrati ori înghetati, ori aprinsi ori stinsi de tot. Lipsa de cãldurã si lipsa de dragoste, iatã douã lucruri pe care le urãste Dumnezeu!

Cristos poate spune despre rãnile Lui azi: „În casa celor ce Mã iubeau le-am primit!" Cartea Sfântã a Dumnezeului cel viu suferã mai mult din partea exponentilor decât din partea oponentilor ei. În folosirea citatelor biblice suntem usurateci, în interpretarea lor suntem inconsistenti, în însusirea nemãrginitelor ei bogãtii suntem lenesi pânã la punctul impotentei extreme. Predicatorul îsi slefuieste predicile cu elocventã oratoricã, si e gata sã apere inspiratia Bibliei cu toatã ardoarea si transpiratia. Dar acelasi om câteva respiratii mai târziu îti vorbeste cu
un calm mortal despre minunile din Biblie ca fiind demodate sau despre alte texte: „Acestea nu sunt pentru timpurile de azi." Iar bietul ascultãtor, cu o credintã sincerã si caldã, trebuie sã înghitã apa rece ca ghiata a necredintei predicatorului.

Adevãrul e cã biserica poate sã-L împiedice în lucrare pe Sfântul lui Israel, si în vremea de azi si-a fãcut din aceasta o adevãratã artã. Dacã ar exista gradatii în starea de mort a vreunui mort, atunci cea mai moartã mortãciune cred cã e cineva care vorbeste despre Duhul Sfânt fãrã ca sã aibã ungerea Duhului Sfânt.

În rugãciuni ne permitem aroganta de neiertat sã strigãm ca Duhul sã vinã asupra noastrã cu harul Sãu, dar sã nu ne deranjeze cu darurile Sale! Aceasta e vremea unui Duh Sfânt acceptat cu restrictii si conditii, chiar în cercurile cele mai fundamentaliste. Avem nevoie si o spunem deschis, cã vrem sã se împlineascã textul de la Ioel 2. Strigãm chiar: „Toarnã Duhul Tãu peste orice fãpturã!" Dar adãugãm o restrictie: „Dar nu lãsa ca fiicele noastre sã proroceascã si nici fii nostri sã vadã vedenii!"


„O, Dumnezeul meu! Dacã în necredinta noastrã culturalizatã si în teologia noastrã obscurã si în slãbiciunea noastrã spiritualã am întristat si încã mai întristãm pe Duhul Sfânt, de ce nu ne versi din gura Ta? Dacã nu poti sã Te folosesti de noi si nu poti lucra prin noi, atunci, Te rugãm, Dumnezeule, fã ceva fãrã noi! Treci pe lângã noi si alege-Ti un popor din cei care acum nu Te cunosc! Mântuie-i, sfinteste-i si împuterniceste-i prin Duhul Sfânt pentru o misiune a minunilor!

Trimite-i în lume „frumosi ca luna, curati ca soarele, si viteji ca o armatã cu flamuri desfãsurate”, ca sã trezeascã la viatã o Bisericã bolnavã si sã cutremure din temelii o lume înglodatã în pãcat!"


Gânditi-vã la lucrul acesta: Dumnezeu nu mai are ce da altceva lumii. A dat pe unicul Sãu Fiu pentru pãcãtosi. A dat Biblia Sa pentru toti oamenii. A dat Duhul Sfânt ca sã convingã lumea de pãcat si sã zideascã Biserica. Dar la ce foloseste un cec dacã nu e semnat? La ce foloseste o adunare, oricât de fundamentalã în crez, dacã Domnul cel viu lipseste din ea?

Avem datoria sã împãrtim drept Cuvântul adevãrului. Textul: „Iatã, Eu stau la usã si bat" (Apocalipsa 3:20), n-are nimic de a face cu cei pãcãtosi si Domnul. Nu! Aici e tabloul tragic al Domnului nostru la usa Bisericii Sale din Laodicea încercând sã intre înãuntru! La fel, în majoritatea orelor de rugãciune care text e mai des folosit dacã nu acesta: „Acolo unde sunt doi sau trei adunati în Numele Meu, sunt si Eu în mijlocul lor"? Dar foarte adesea El nu este în mijlocul lor. El e afarã, la usã. Noi lãudãm Numele Lui, dar pe El Îl tinem afarã!

Cu o stivã de cãrti în jurul nostru, cu schite si notite din plin, ne-am imunizat pe noi însine fatã de adevãrul mistuitor al Cuvântului imutabil al lui Dumnezeu! Nu mã mai mir azi asa de mult la rãbdarea pe care o are Dumnezeu cu pãcãtosii ce rãmân ca de piatrã la chemarea Sa. În definitiv, n-am fi si noi rãbdãtori cu un om care e si orb si surd? Asa sunt cei ce zac în pãcat. Dar mã mir de rãbdarea lui Dumnezeu fatã de Biserica de azi în starea ei de adormire, amortire si egoism! O Bisericã pierdutã într-o lume pierdutã, iatã marea problemã pe care trebuie s-o rezolve Dumnezeu azi!

Oh, sãracii de noi, credinciosi orbi, sãrãntoci si slãbãnogi, dar îngâmfati si lãudãrosi! Suntem goi, si nici nu ne dãm seama! Suntem bogati (n-am avut niciodatã atâtea instalatii si aparate), dar suntem de fapt sãraci (niciodatã n-am fost mai fãrã putere)! N-avem nevoie de nimic (si adevãrul e cã n-avem nimic din ce avea Biserica Apostolicã). Cum poate sta Dumnezeu în mijlocul nostru când noi ne facem expozitie din goliciunea mândriei noastrã?


Oh, avem nevoie de foc sfânt! Unde e puterea Duhului Sfânt care sã distrugã pãcatul si sã-i atragã pe pãcãtosi la pocãintã? Azi mi se pare cã suntem mai interesati în a avea biserici cu aer conditionat decât încãlzite cu rugãciuni. „Dumnezeul nostru e un foc mistuitor!" Dumnezeu si focul sunt de neseparat; la fel sunt si oamenii si focul. Fiecare din noi acum strãbate o traiectorie de foc: dacã esti pãcãtos, e traiectoria iadului; dacã esti credincios, traiectoria judecãtii din urmã a faptelor. ªi fiindcã Biserica a pierdut focul Duhului Sfânt, milioane de oameni se îndreaptã spre focul iadului!

Moise a fost chemat prin foc. Ilie a cerut foc din cer. Elisei a fãcut un foc. Mica a prorocit despre foc. Ioan Botezãtorul a strigat: „El vã va boteza cu Duhul Sfânt si cu foc." Isus a zis: „Am venit sã aduc foc pe pãmânt." Dacã ne-am feri de botezul cu foc, dupã cum ne ferim de botezul cu apã, am avea o Bisericã înflãcãratã, un alt Rusalii. „Firea veche" s-ar putea sã ocoleascã botezul cu apã, dar e mistuitã de botezul cu foc, cãci El „pleava o va arde într-un foc care nu se stinge."

Pânã ce n-au fost curãtiti prin foc, ucenicii care fãcuserã minuni si care vãzuserã gloria învierii Domnului, n-au fost lãsati sã porneascã la slujirea Crucii. Cu ce autoritate slujesc unii azi, fie în tarã fie în strãinãtate, când nu au experienta din „camera de sus"? Nu ducem lipsã de predicatori ai profetiilor, dar n-avem predicatori profetici. Nu avem nevoie de ghicitori spirituali cu pronosticuri senzationale. Avem destui. ªi de fapt n-avem nevoie de nicunul, cãci avem Biblia si descoperirea gândirii Domnului nostru
în ea.

Dar avem nevoie de oameni care sã proclame Evanghelia. Nimeni nu poate pune monopol pe Duhul Sfânt, dar Duhul Sfânt poate monopoliza pe oameni. Asa oameni sunt prorocii: niciodatã asteptati, niciodatã anuntati, niciodatã prezentati. Doar sosesc. Sunt trimisi, sunt pecetluiti, sunt extraordinari. Ioan Botezãtorul "n-a fãcut minuni" - adicã n-a existat nici un puhoi de oameni care sã curgã spre el si sã-l vadã cum vindecã. Dar a ridicat nivelul spiritual al unei natiuni întregi!

Ni se înroseste fata de rusine când vedem pe unii din evanghelistii nostri, care anuntã cã au avut o evanghelizare
extraordinarã, cu mii de suflete care s-au predat, si apoi, ca sã linisteascã pe fundamentalisti, spun cã „nimic neobisnuit si nimic senzational n-a avut loc." Dar poate avea loc un cutremur de pãmânt si sã nu fie senzational? Sau un uragan si sã nu fie ceva neobisnuit? Oare n-a scuturat Anglia lucrarea de trezire a lui Wesley? Biserica Anglicanã a trântit usa în fata „unui om trimis de Dumnezeu si numele lui era Ioan" - Wesley! Dar acesti „pitici religiosi" n-au fost în stare sã opreascã torentele trezirii aduse de Duhul Sfânt!

Cititi cu lacrimi rândurile ce urmeazã: „Un Protestantism slãbãnog ascultã azi cum urmasii Inchizitiei laudã evanghelisti protestanti." Vi i-ati închipui pe aceiasi oameni ai sutanelor lãudând pe un Luther sau un Savonarola? „O, Doamne, inspirã-ne la predici profetice care sã cerceteze si sã mistuie! Trimite-ne o generatie de predicatori-martiri - oameni gata sã poarte poveri, sã se aplece, sã se îndoaie si sã se frângã sub coplesirea viziunii unei judecãti iminente si a unei osânde sub spectrul iadului necrutãtor si vesnic pentru toti cei nepocãiti!


Predicatorii îsi aduc renume amvoanelor; prorocii, închisorilor. O, dacã ne-ar trimite Dumnezeu proroci -oameni
extraordinari, care plâng în hohote si nu crutã, care stropesc natiuni cu furtuna vaiurilor lor - oameni prea fierbinti ca sã-i atingi, prea tari ca sã-i asculti, prea drastici ca sã-i cruti. Am obosit cu cei care se îmbracã în haine moi si au predici moi, care folosesc râuri de cuvinte dar o linguritã de ulei sfânt. Acestora le pasã mai mult de concurentã decât de reverentã, mai mult de promovare decât de consacrare. Acestia folosesc propaganda în locul propagãrii, si tin mai mult la bunãstarea membrilor decât la starea sfinteniei lor.

Oh, comparându-ne cu Biserica apostolicã suntem atât de sub-apostolici, atât de sub-standard! Grija pentru „doctrine adânci" i-a pus pe multi din membrii bisericilor într-un somn adânc; cãci „slova" nu e de ajuns. Trebuie aprinsã! Numai slova împreunã cu Duhul dau viatã. O predicã în legãturã cu o doctrinã sãnãtoasã, prezentatã într-un limbaj impecabil, cu o interpretare fãrã nici o eroare, poate fi la fel de fãrã gust ca o gurã de nisip. Ca sã luptãm împotriva rãtãcirilor de la credintã avem nevoie de o Bisericã botezatã cu foc. Un rug aprins l-a atras pe Moise; o Bisericã aprinsã îi va atrage pe oamenii de azi sã audã în mijlocul ei glasul Dumnezeului cel viu!

„Oh, de-ar fi sã mã mistui pentru Dumnezeu! Însã orice mi-ar cere Dumnezeu sã fac, n-as putea face fãrã rugãciune. Oh, fã-mã, Doamne, om al rugãciunii!”
Henry Martyn

„Iubirea arde ca un foc, si fãclia acestui foc este entuziasmul. Flacãra e aerul pe care îl trãieste orice experientã crestinã cu Domnul. Creste odatã cu focul. Se asfixiazã când focul se stinge. Când mediul e rece, de ghiatã, flacãra moare, sugrumatã, gâtuitã. Adevãrata viatã de rugãciune trebuie sã fie înflãcãratã!”<​/i>
E. M. Bounds

preluat de www.resursecrestine.ro

Versetul zilei

Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile şi pământul.

Psalmii 124:8

Monday 15 June 2009

Versetul zilei

Dar chiar acuma, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu post, cu plânset şi bocet!

Ioel 2:12

Sunday 14 June 2009

Versetul zilei

Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului, şi nu locuieşte în temple făcute de mâini.

Faptele apostolilor 17:24

Saturday 13 June 2009

Versetul zilei

Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: ,Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos, şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!

Isaia 48:17

Friday 12 June 2009

Versetul zilei

Domnul este drept în toate căile Lui, şi milostiv în toate faptele Lui.
Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima.

Psalmii 145:17,18

Thursday 11 June 2009

Cateva versete la care sa reflectam

Isaia 44:9 Cei ce fac idoli, toţi sunt deşertăciune, şi cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de ruşine.
Isaia 44:10 Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu, sau să fi turnat un idol, şi să nu fi tras nici un folos din el?
Isaia 44:11 Iată, toţi închinătorii lor vor rămâne de ruşine, căci înşişi meşterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţişeze, şi tot vor tremura cu toţii şi vor fi acoperiţi de ruşine.
Isaia 44:12 Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, şi o făţuieşte şi-i dă un chip cu lovituri de ciocan, şi o lucrează cu puterea braţului; dar dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
Isaia 44:13 Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuieşte lemnul cu o rindea, şi-i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă.
Isaia 44:14 Îşi taie cedri, goruni şi stejari, pe care şi-i alege dintre copacii din pădure. Sădeşte brazi, şi ploaia îi face să crească.
Isaia 44:15 Copacii aceştia slujesc omului pentru ars, el îi ia şi se încălzeşte cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, şi tot din ei face şi un dumnezeu căruia i se închină, îşi face din ei un idol, şi îngenunchiază înaintea lui!
Isaia 44:16 O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregăteşte o friptură, şi se satură; se şi încălzeşte, şi zice: ,Ha! ha!' m-am încălzit, simt focul!"
Isaia 44:17 Cu ce mai rămâne însă, face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchiază înaintea lui, i se închină, îl cheamă, şi strigă: "Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!"
Isaia 44:18 Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.
Isaia 44:19 Nici unul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică: "Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?"
Isaia 44:20 El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul, şi să nu zică: "N-am oare o minciună în mână?"
Isaia 44:21 Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci eşti robul Meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu Mă uita!
Isaia 44:22 Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor, şi păcatele ca o ceaţă: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat."

De ce intarzie trezirea ? - Leonard Ravenhill

Harnack a definit crestinismul ca un lucru foarte simplu si foarte sublim: “A trăi pentru timp si pentru eternitate sub ochiul lui Dumnezeu, prin ajutorul lui Dumnezeu." O, dacă ar fi credinciosii Domnului constienti de valorile vesniciei! Dacă am trăi fiecare clipă din viată sub ochiul lui Dumnezeu, dacă am judeca fiecare lucrare în lumina scaunului Său de judecată, dacă ne-am ruga fiecare rugăciune în lumina scaunului Său de judecată, dacă ne-am aduce zeciuielile din toate bunurile noastre în lumina scaunului Său de judecată, dacă am predica fiecare predică având în vedere că multimi de oameni vor fi sub condamnare si osândă la judecata de apoi - atunci am avea o trezire sub puterea Duhului Sfânt, care ar scutura pământul acesta si care, în foarte scurt timp, ar elibera milioane de la pierzare.

Buletinele de stiri care ne vin, cu nesfârsitele armistitii si încălcările de armistitii, cu prăbusirea de tronuri si ridicarea altor tronuri, patima după putere mondială în întrecerea dintre sistemele politice si sociale, ar trebui să ne sperie. S-a zis, si pe bună dreptate, că sunt numai trei clase de oameni azi în lume: cei cărora le e frică, cei care cunosc prea putin ca să le fie frică, si cei care cunosc Biblia. Sodoma, care n-avea nici o Biblie, nici un predicator, nici o oră de rugăciune, nici o biserică, a pierit.

Cum vor scăpa America si Anglia de mânia Celui Atotputernic? Avem milioane de Biblii, câteva mii de biserici, predicatori fără număr, - dar vai, ce stare de păcat!
Oamenii zidesc biserici dar nu intră în ele, tipăresc Bibliile dar nu le citesc, vorbesc despre Dumnezeu dar nu cred în El, vorbesc despre Cristos dar nu se bizuie în El pentru mântuirea sufletelor, cântă imnurile noastre si le uită imediat. Cum vom iesi din impasul acesta?

Aproape fiecare Curs Biblic subliniază faptul că Biserica de azi e ca cea din Efes. Ni se spune că în ciuda păcatului si a modului firesc de viată, suntem asezati cu Dumnezeu pe scaunul Lui de domnie. Vai, ce minciună! Da, suntem ca Biserica efesenilor, fără nici o îndoială. Dar ne asemănăm cu cea din Apocalipsa prin faptul că ne-am pierdut dragostea dintâi. Ne e rusine de păcat, dar nu ne împotrivim fată de el. În fata unei astfel de Biserici, rece, firească, cârtitoare, nepăsătoare, nu va capitula niciodată veacul acesta imoral, plin de pofte si murdărie. Să nu mai căutăm tapi ispăsitori! Cauza căderii în imoralitate nu e nici radioul, nici televiziunea. Toată vina pentru decăderea si coruptia mondială de azi stă pe treptele Bisericii! Aceasta a încetat să mai fie un tepus în coasta lumii. Fiindcă: nu în timpuri de popularitate a triumfat Biserica, ci în vremuri de prigoană.

Nu vi se pare ridicol că suntem asa de mărginiti încât avem impresia că vom schimba lumea prezentându-i standardul nou-testamental al vietii lui Cristos printr-un substandard de viată ca cel al crestinilor de azi?

De ce întârzie trezirea? Răspunsul e destul de simplu: fiindcă evanghelismul e azi mult prea comercializat! Bănutii văduvei si ai săracilor sunt cheltuiti de multi evanghelisti în huzur si lux. Statisticile umflate, multimile enorme, rândurile de oameni care se predau, elogiile demnitarilor si a primarilor, etc., sunt ridicate în slăvi. Toate cu scopul să atragă publicitate... si bani. Săracul se înseală când crede că îsi aduce ofranda în „slujba lui Dumnezeu", când de fapt tot ce face e să ajute pe un predicator sau altul să-si păstreze reputatia sau să trăiască în saloane fastuoase de Hollywood.

Azi evanghelistii se cred vrednici nu numai de salarii enorme, dar si de avantaje bancare. Ce înfricosătoare vor fi toate acestea în ziua judecătii! Trezirea întârzie fiindcă am ieftinit Evanghelia. Avem azi imnuri religioase care se cântă în tempo de dans, nu numai pe discuri, casete, la radio, ci si în biserici. Am pus sângele si suferintele Mântuitorului într-o atmosferă de carnaval, închipuiti-vă! L-am aranjat pe Duhul Sfânt să fie sincopat! Platforma de evanghelizare arată ca vitrina unei prăvălii de măruntisuri, o paradă de manechine. Mai degrabă m-as astepta ca o broască să cânte la pian Sonata Lunii de Beethoven, decât să-i văd pe acesti predicatori luciosi de azi că aduc pocăinta în sufletele oamenilor. Evanghelistii de azi sunt pregătiti să facă orice pentru oricine, doar să atragă lumea să vină în fată să capete niste brosuri. Fac apeluri răgusite: „Cine vrea ajutor, mai multă putere, fericire?" Un asa crestinism usor, fără pocăintă si reverentă, aduce dezonoare sângelui vărsat la Calvar. Trebuie schimbată definitia altarelor; căci altarul e locul unde se moare! Cei ce nu vor să plătească pretul, să-l lase în pace.

Trezirea întârzie din cauza neglijentei. Cei de la altare petrec prea putin timp cu sufletele care caută adevărul si vesnicia. Evanghelistul e fericit să-si vadă prietenii si să stea cu ei. În timp ce sufletele pierdute suspină la altar, el benchetuieste în frisca dulceagă a laudelor primite. Iată de ce si Anglia si America e bântuită de confuzie, nesigurantă, plină de oameni dezorientati.

Trezirea întârzie din cauza fricii. Ca evanghelisti, tinem gura închisă când vedem falsitatea religiilor de azi, ca si cum ar fi mai multe nume prin care am putea fi mântuiti. Dar textul de la Faptele Apostolilor 4:12 se află încă în Sfintele Scripturi si spune că „nu este alt Nume sub cer". Unora lucrul acesta li se pare colorat cu prea mare intolerantă.

Ilie si-a bătut joc de preotii lui Baal si le-a vorbit cu dispret, văzându-le neputinta. Mai bine, fugi afară în întuneric (ca Ghedeon) si dărâmă dumnezeii falsi, decât să-i tolerezi, călcând voia lui Dumnezeu. Cultele acestea lipsite de Evanghelia lui Cristos, religiile lumesti care apar ca ciupercile la acest ceas de miez de noapte, Îl ispitesc pe Dumnezeu.

Nimeni nu vrea să sune alarma? Nu mai suntem Protestanti, suntem doar ne-catolici! Împotriva cui si a căror lucruri protestăm noi? Dacă am fi pe jumătate de calzi pe cât ne credem, si doar zece la sută de puternici pe cât spunem că suntem, crestinii ar fi botezati în sânge, ca si în apă si în foc.

Wesley a văzut usile bisericilor engleze închise în fata lui, iar Rowland Hill spune despre el: „Wesley si armata lui de salahori laici - o legiune întreagă de predicatori neprofesionisti adunati dintre fierari, tinichigii, cărutasi si hornari - au iesit
să otrăvească mintile oamenilor!"
Ce limbaj profan! Dar orice au spus oamenii de el, lui Wesley nu i-a păsat. Nu i-a fost teamă nici de oameni, nici de diavoli. Dacă Whitefield era privit în Anglia ca o parodie, în cel mai josnic sens, dacă primii crestini au înfruntat cu pretul vietii lor orice infamie, cum se face că astăzi, din moment ce păcatul si păcătosii au rămas aceiasi, noi, predicatorii, nu mai provocăm mânia iadului? De ce suntem în mod atât de frigorific de comuni, în mod atât de splendid de nepăsători? În cazul nostru, ne răsculăm, însă n-avem treziri. Dar în lumina Bibliei si a istoriei Bisericii, spuneti-mi, unde au fost treziri fără răscoale?

Trezirea întârzie pentru că ne lipseste insistenta si urgenta în rugăciuni. Un predicator vestit a intrat într-o conferintă biblică zilele trecute spunând: „Am venit la această conferintă având pe suflet o mare povară a rugăciunii. Cei care doresc s-o împartă cu mine, să arate prin ridicare de mână, si vă rog să nu fim ipocriti!" Multi au ridicat mâna. Dar mai târziu în timpul săptămânii, când a fost anuntată o oră de rugăciune pe la miezul noptii, vestitul predicator s-a dus să se culce. N-a fost ipocrit, nu? S-a stins integritatea. O viată superficială. Factorul care singur e cel mai important în oprirea Duhului
Sfânt de a aduce o trezire spirituală e lipsa aceasta de luptă a sufletului în rugăciune. Am înlocuit propagarea cu propagandă. Ce nebunie! Noul Testament adaugă un post-scriptum în legătură cu prorocul Ilie. La Iacov 5:17 e scris: „S-a rugat!" Dacă n-ar fi fost lucrul acesta, citind Vechiul Testament doar, am fi spus: „Ilie a prorocit!"

În rugăciunile noastre noi nu ne-am împotrivit încă diavolului până la sânge. Nu, noi nici măcar nu facem ca „sufletul să ni se frământe în sudoare”, după cum spunea Luther. Noi ne rugăm cu o atitudine de „Ce ne pasă?" ! Ne rugăm rugăciuni la întâmplare! Dăm lui Dumnezeu ce nu ne costă pe noi nimic. N-avem nici măcar o singură dorintă care să ne înflăcăreze. Suntem doar: intermitenti, capriciosi si spasmodici.

Singura putere în fata căreia Dumnezeu cedează e cea a rugăciunii. Noi scriem despre puterea rugăciunii, dar nu ne luptăm în rugăciune. Un titlu care se potriveste bine pentru biserica de azi e „Nu s-a luptat!" Facem expozitie cu darurile noastre, fie naturale fie spirituale; ne spunem părerile pe undele aerului, vederi politice si sociale. Scriem cărti ca să îndreptăm pe un frate în problemele de doctrină. Dar cine e gata să ia cu asalt fortăreata diavolului? Cine i se va împotrivi diavolului? Câti sunt gata să renunte la mâncare, la anturaj plăcut, la somn, pentru ca iadul să tremure de ei în lupta înclestată, pentru ca demonii să fie făcuti de râs, pentru ca robii să fie eliberati, pentru ca iadul să fie decimat si sufletele înlăntuite să iasă de sub puterea lui; si toate ca răspuns la lupta acestor oameni gata de sacrificiu, a acestor suflete spălate prin sânge.

În final, trezirea întârzie pentru că noi furăm slava care apartine numai lui Dumnezeu. Ascultati si uimiti-vă. Domnul Isus a spus: „Eu nu umblu după slava care vine de la oameni." Şi: „Cum puteti crede voi, cari umblati după slava pe care v-o dati unii altora, si nu căutati slava care vine de la singurul Dumnezeu?" (Ioan 5:41,44). Să dispară toate laudele si bătăile pe umăr si măgulelile firesti de la amvoane! Să piară cu aceste mândrii desarte ca: „Programele mele”, „Lucrările mele”, „Biserica mea" „Cărtile mele." O, ce paradă urâtă a firii la amvoane: „Avem marele privilegiu azi să"... si e prezentat predicatorul. Vorbitori (care de fapt sunt acolo numai prin har) acceptă toate aceste laude, adică nu - chiar se asteaptă la ele! Şi de fapt, dacă-i ascultăm bine pe toti, n-am fi stiut că sunt mari dacă nu ni s-ar fi spus.

Săracul de Dumnezeu! Nu capătă prea mult din partea noastră! Mă mir însă că nu-Şi împlineste încă făgăduinta si nu ne varsă din gura Lui. Am gresit! Ne-am murdărit. Ne plac laudele oamenilor. Căutăm slava „pe care ne-o dăm unii altora."

O, Doamne, ridică-ne din această împerechere cu lumea si din acest putregai! Binecuvântă-ne, sfărâmându-ne!

„Evanghelia nu e o poveste învechită, pe care o înnoim noi. Ea e un foc al Duhului, tinut aprins de Iubirea Nemuritoare; si vai nouă, dacă, prin neglijenta noastră în a înflăcăra darul lui Durgnezeu care este în noi, focul acesta se micsorează”.
Dr. R. Moffat Gautrey

„Cea mai mare minune din ziua aceea (Rusaliile) a fost transformarea care a avut loc în acei ucenici cuprinsi de asteptare. Botezul cu foc i-a transformat pe ei însisi”.
Samuel Chadwick

„De la Rusalii încoace, n-a existat o singura trezire spirituala care sa nu fi început prin unirea la rugaciune, chiar a numai doi sau trei; si iarasi, nici o miscare de felul acesta n-a înaintat si nu s-a mai înaltat, odata ce rugaciunile au încetat”.
Dr. A. T. Pierson

preluat de pe www.resursecrestine.ro

Versetul zilei

Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.

1 Corinteni 10:24

Wednesday 10 June 2009

Cu cat mai strans te tii de Domnul

de Traian Dorz

Cu cat mai strans te tii de Domnul
cu-atat te rupi de toti cei rai,
cu cat ti-s mai straini streinii
cu-atat mai frati ti-s fratii tai.

Cu cat mai drept tii calea buna
te-ndepartezi de calea rea
cu cat mai dragi ti-s alte case
ti-e mai urat de casa ta.

Cu cat ti-e mai-noptat pamantul
cu-atat ti-e cerul mai senin,
cu cat mai mult gandesti la altii
privesti la tine mai putin.

Cu cat te poti smeri mai tare
si poti din dreptul tau sa lasi,
cu-atata-ti pregatesti cu fapta
mai vrednici si mai buni urmasi.

Cu cat mai sfant traiesti Cuvantul,
cu cat te rogi mai credincios,
cu cat iubesti mai dulce fratii
esti mai aproape de Hristos.

Versetul zilei

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pământ.
Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuşi pe Dumnezeu.

Iov 19:25,26

Tuesday 9 June 2009

Pe zi ce trece mai pacatos

Sunt un pacatos si jumatate, asta e adevarul. La prima vedere pare ciudat, atunci cand m-am intors la Dumnezeu, eram in stare sa identific cinci-sase pacate facute in timpul zilei. Acum, dupa ce timpul a trecut si studiul biblic a continuat, identific in fiecare seara poate zeci de pacate pe care le-am facut in timpul zilei. Un gand nepotrivit, o privire nepotrivita, o actiune nepotrivita, lipsa unei actiuni, cat de mult si cat de usor pacatuim. Te-ai astepta ca pe masura ce ce il cauti mai mult pe Dumnezeu si incerci sa te apropii de El, sa pacatuiesti mai putin. Si ce se intampla? Dumnezeu, pe zi ce trece, iti arata ca faci o multime de pacate, de dimineata pana seara.

Cred ca si inainte faceam o multime de pacate, dar nu imi dadeam seama de ele. Acum, Dumnezeu ma face constient de ele si parca din ce in ce mai mult, imi dau seama cat ma iubeste El.

El ma iubeste chiar daca eu gresesc fata de E,l zilnic, si ma iarta. Cum e posibil sa existe o asemenea dragoste? Eu unul nu pot explica. Eu ma lupt cu mine sa iubesc un om care nu mi-a gresit cu nimic, ce sa mai zic de cei care mi-au gresit, iar Dumnezeu ma iubeste nespus de mult, chiar daca eu gresesc fata de El si Il intristez cu pacatul meu in fiecare zi.

Aseara am inteles, cred eu, de ce spunea apostolul Pavel ca el este cel dintai pacatos:

1 Timotei 1:15 O, adevărat şi cu totul vrednic de primit este cuvântul, care zice: "Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi", dintre care cel dintâi sunt eu.

Cred aici ca se referea si pacatele comise inainte de a se intoarce la Dumnezeu, dar cred ca se referea si la pacatele zilnice, de care Dumnezeu ne face din ce in ce mai constienti pe masura ce ne apropiem de El.

Imi dau seama cat de mult ne iubeste Dumnezeu si cat de multe pacate ne iarta si ma simt mic, slab, pur si simplu simt ca nu merit dragostea Lui. Nici unul dintre noi nu o merita, slavit sa fie Dumnezeu ca s-a indurat de noi si l-a dat pe Fiul Sau ca rascumparare pentru toate pacatele noastre. Sa luam aminte la acest sacrificiu si sa nu ramanem nepasatori, sau si mai rau, sa credem ca mantuirea este ceva care ni se cuvine. Nici unul dintre noi nu merita nimic din ceea ce Dumnezeu a facut pentru noi.

Versetul zilei

Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.

Ioan 12:26

Monday 8 June 2009

Cum de trec iute toate

de Traian Dorz

Cum de trec iute toate ce-n lume-acum le vezi
Mai slabe sunt ca umbra, oricât de tari le crezi
Mai mici sunt ca nimica, chiar cei ce par mai tari
Şi tu treci ca o umbră, oricât de veşnic pari.

Ca visul scurs sfârşeşte şi viaţa ta de-acum
Un an dintr-o viaţă e cât un pas pe-un drum
Ştii paşii tăi din urmă, dar nu ştii câţi mai sunt
Şi vine unul care sfârşeşte-ntr-un mormânt.

O, nu-i urî pe-aceia ce-ţi prea tot spun mereu
Că vine grabnic moartea, să vii la Dumnezeu
Ci-mpacă-te cu Domnul acum cât mai trăieşti
Căci mâine nu-i nici urmă din tot ce pari că eşti.

preluat de pe www.resursecrestine.ro

Ce mult ne stapaneste Astazi

de Traian Dorz

Ce mult ne stăpâneşte Astăzi
de parcă nici n-a fost vreun ieri
şi parcă nici n-ar fi vreun mâine
ci-i numai Astăzi-de-dureri

sau numai Astăzi-de-plăcere
de încântare şi belşug
uităm de Ieri cel ca un leagăn
şi Mâine, cel ca un coşciug...

Uităm de Ieri, uităm de Mâine
cum n-ar fi fost sau n-ar mai fi
şi stăm robiţi de Astăzi numai
de parcă-i Timpul tot, o zi.

Uităm, uităm... Dar şi-Astăzi trece
ca alte zile mii şi mii
ce pierdem azi, sau credem veşnic
sunt mâini păreri de rău târzii.

...O, nu fi prea robit de Astăzi
nici prea zdrobit, nici prea-ncântat
Prezentu-i scurt, iar Viitorul
necunoscut şi neaşteptat.
Ci pleacă-ţi inima, mai bine,
smerindu-ţi-o spre Dumnezeu
că-n El e liniştea deplină
dincolo de uşor sau greu.

preluat de pe www.resursecrestine.ro

Versetul zilei

Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!

Isaia 38:17

Sunday 7 June 2009

Versetul zilei

Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul.

Proverbele 28:5

Saturday 6 June 2009

Versetul zilei

Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică.

Ioan 12:25

Friday 5 June 2009

Versetul zilei

El le-a zis: "De ce vă este frică, puţin credincioşilor?" Apoi S-a sculat, a certat vânturile şi marea, şi s-a făcut o linişte mare.

Matei 8:26

Thursday 4 June 2009

A fost Albert Einstein ateu?

A crezut Einstein intr-un Dumnezeu personal?

"Stiinta fara religie
este patetica, religia fara stiinta este oarba." Albert Einstein

"Pozitia mea fata de Dumnezeu este cea a unui agnostic. Sunt convins ca o constiinta treaza, care acorda importanta principiilor morale pentru imbunatatirea si innobilarea vietii nu are nevoie de ideea unui datator de legi, in special a unuia care lucreaza pe principiul recompensarii si pedepsirii." Albert Einstein

Foarte multi oameni dezbat in continuare pe tema citatelor de mai sus. Unii spun ca el a crezut in Dumnezeu, altii ca a fost un agnostic, altii ca a fost ateu.

Einstein spunea foarte clar ca el nu credea intr-un Dumnezeu personal:

"A fost, bineinteles, o minciuna ceea ce ati citit despre convingerile mele religioase, o minciuna care este repetata in mod sistematic. Nu cred intr-un Dumnezeu personal si niciodata nu am negat acest lucru, ba chiar l-am exprimat foarte clar."

Nu Dumnezeului personal

Raspunsul facil si rapid este ca Einstein nu credea intr-un Dumnezeu personal. Este totusi interesant cum a ajuns la aceasta concluzie. In elaborarea teoriei relativitatii, Einstein a realizat ca ecuatiile il conduceau catre concluzia conforma careia universul are un inceput. Nu i-a placut aceasta idee, pentru ca el credea ca in acest caz ar trebui concluzionat ca universul a fost creat de Dumnezeu. Asa ca, a adaugat o constanta cosmologica ecuatiei, in incercarea de a scapa de problema inceputului. A spus ca a fost una dintre greselile majore ale vietii sale. Bineinteles, rezultatele lui Edwin Hubble au confirmat ca universul se extinde si ca a avut un inceput. Asa ca Einstein a devenit un deist - credea intr-un Dumnezeu creator impersonal:

"Cred in Dumnezeul lui Spinoza, care se descopera in armonia si ordinea existenta, nu intr-un Dumnezeu care se preocupa de soarta si actiunile fiintelor umane."

Totusi, se pare ca Einstein nu are ateu, din moment ce nu a fost multumit de faptul ca a fost folosit ca exemplu pentru aceasta "tabara":

"In lumina acestei armonii a cosmosului, pe care eu cu mintea mea limitata, o pot recunoaste, totusi exista oameni care spun ca nu exista Dumnezeu. Dar ceea ce ma supara este ca ei ma citeaza pentru a sustine astfel de puncte de vedere."

"Nu sunt ateist si nu cred ca ma pot numi panteist. Suntem in situatia unui copil care intra intr-o biblioteca uriasa plina cu carti in multe limbi. Copilul stie ca cineva a scris acele carti. Nu stie cum. Nu intelege limbile in care sunt scrise. Copilul poate doar sa banuiasca o misterioasa ordine in aranjamentul cartilor, dar nu stie care este aceasta. Aceasta, mi se pare mie, este atitudinea celui mai inteligent om fata de Dumnezeu."

De ce nu un Dumnezeu personal?

A doua parte a citatului ne dezvalui de ce Einstein respingea existenta unui Dumnezeu personal. Einstein privea designul remarcabil si ordinea desavarsita a cosmosului si nu putea sa le coreleze cu rau si suferinta pe care le observa in existenta umana. Cum putea un Dumnezeu atot-puternic sa permita existenta suferintei pe pamant?

Eroarea lui Einstein

Esecul lui Einstein in a intelege motivele lui Dumnezeu este rezultatul presupunerii, incorecte, conform careia Dumnezeu a intentionat sa creeze acest univers ca unul perfect. Einstein nu a putut trece de problemele morale care sunt prezente in universul nostru. El a presupus, ca majoritatea ateilor, ca un Dumnezeu personal ar crea numai un univers perfect din punct de vedere moral si fizic. Totusi, conform Crestinismului, scopul universului nu este de a fi perfect moral si fizic. El a fost creat pentru a oferi un loc in care creaturile spirituale sa poata alege sa il iubeasca sau sa il respinga pe Dumnezeu - sa traiasca pentru eternitate, alaturi de El, intr-un univers perfect, sau il respinga si sa traiasca departe de El o vesnicie. Nu ar fi posibil sa faci aceasta alegere intr-un univers in care toate alegerile morale sunt restrictionate numai la cele corecte. Aparent, Einstein, nu a constientizat ca nu poti alege intre bine si rau, daca raul nu ar exista. Este uimitor ca un om de o inteligenta remarcabila nu a realizat un principiu atat de simplu si logic. Totusi nu ar fi primul, fiecare dintre noi, in fiecare zi, isi da seama ca a ignorat un adevar evident si ca de multe ori a ales solutia complicata, in detrimentul celei simple.

Concluzie

In zilele noastre, cei care nu inteleg scopul existentei raului, resping atat ideea unui Dumnezeu personal, cat si ideea existentei unui Dumnezeu. Daca esti un agnostic sau ateu, scopul pe care ti-l sugerez este studierea si recunoasterea lucrurilor intelese de Einstein despre univers - designul sau inteligent presupune existenta unui Dumnezeu creator. Apoi, treceti peste viziunea lui Einstein asupra scopului universului si studiati logica explicatiei crestine, referitoare la scopul vietii umane si a prezentei raului in aceasta lume.

Tradus cu acordul autorului.
Originalul il gasiti aici

Versetul zilei

Voi, să vă sfinţiţi, şi să fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Leviticul 20:7

Wednesday 3 June 2009

Ce-i viata ta?

de Costache Ioanid

Ce-i viaţa ta? E o peniţă
cu care scrii mereu pe-un drum.
Şi-apoi la ultima portiţă
tot ce-ai scris tu ca pe-o tăbliţă,
nu se mai şterge nicidecum.

Şi vorbe-n vînt şi fapte rele
rămîn pe veci ca-ntr-un album.
Păzit e scrisul tău de stele.
De-ai pune mări întregi să-l spele,
nu se mai şterge nicidecum.

Să nu te minţi că-n veşnicie
trecutul se preface-n scrum.
Căci Dumnezeu stă mărturie
că-n faţa Lui tot ce se scrie
nu se mai şterge nicidecum.

În ceasul greu de judecată
îţi vei citi întregul drum.
Şi vei zbucni în plîns deodată.
Dar nici o slovă-nlăcrimată
nu se mai şterge nicidecum.

N-o poate şterge decît sînge,
dar sînge sfînt şi nu oricum.
Ce înger trupul său va frînge?
Şi-astfel, ce-ai scris, oricît ai plînge,
nu se mai şterge nicidecum.

Isus cel drag veni din zare
ca tu să scapi din foc şi fum!
Prin El trecutul tău dispare.
Dar dacă azi nu-i ceri iertare,
nu se mai şterge nicidecum.

Isus pe lemn rabdă arşiţa.
Isus e preţul tău acum.
Prin El eşti alb ca lămîiţa.
Şi tot ce-a scris cîndva peniţa
nu se mai şterge nicidecum...

Versetul zilei

Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.

Matei 3:8

Tuesday 2 June 2009

Versetul zilei

Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi."

Luca 12:40

Monday 1 June 2009

Versetul zilei

El I-a pus totul sub picioare, şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii,
care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi.

Efeseni 1:22,23
 

Dumnezeu este dragoste

Grab this Headline Animator

Dovezi in favoarea lui Dumnezeu

Grab this Headline Animator