Lupta cu pacatul

Un prieten m-a intrebat doua lucruri la care initial nu am stiut sa raspund: "De ce este asa grea lupta cu pacatul, cu ispita?" si "Cum stii cand un gand rau vine din firea ta pacatoasa sau de la satan?"

Biblia ne spune ca Domnul ne da putere sa luptam, ca nici o ispita nu este peste puterile noastre. Si totusi, de cele mai multe ori nu simtim asta. Recunosc ca am fost in situatia asta de foarte multe ori.

Cum putem explica acest verset atunci? 


Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.  1 Corinteni 10:13

Sincer este o intrebare care m-a framantat si pe mine multa vreme. Pavel ne spune ca noi cateodata facem ceea ce nu vrem:

 
Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească; dar eu sunt pământesc, vândut rob păcatului.
Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc.
Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.
Şi atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.
Fiindcă, după omul dinăuntru, îmi place Legea lui Dumnezeu;
dar văd în mădularele mele o altă lege care se luptă împotriva legii primite de mintea mea şi mă ţine rob legii păcatului care este în mădularele mele.  Romani 7:14-23

Marturisesc ca si aceste versete mi-au fost neclare multe vreme.

Insa cred ca putem gasim cheia raspunsului in natura duala a pacatului si in ceea ce ne descopera Biblia despre fiecare lupta in parte. 

Ce ne spune Biblia despre aceasta batalie? In noi se bat doua firi, firea pamanteasca si cea duhovniceasca. Langa noi se bat doua forte, Domnul si satana. Toate aceste lupte par a se duce simultan.

Asa cum ne promite in Corinteni, Dumnezeu este alaturi de noi si are grija sa contrabalanseze forta celui rau. Noi nu suntem suficient de puternici pentru a rezista satanei, doar prin puterile noastre, asa ca Dumnezeu intervine si echilibreaza balanta. Puterii demonice se opune puterea dumnezeiasca. Daca nu ar face asta liberul arbitru nu ar mai exista. Noi nu am putea decat sa pacatuim, pentru ca Biblia ne spune ca singuri nu putem face fata satanei, care o experienta de mii de ani in corupere si o putere mult mai mare decat a noastra.

Insa in acelasi timp si noi ne luptam cu noi insine. Si aici, cred eu, este cheia. Lupta cu puterea demonica nu o ducem noi, o duce El. Avem un scut, o protectie. Cealalta batalie este insa mult mai grea, pentru ca pe aceea trebuie sa o ducem noi. E lupta cu propria fire pacatoasa. Aici intervine liberul arbitru. Putem alege sa ascultam de firea pacatoasa sau de firea duhovniceasca. Si de aici pornesc sentimentele contradictorii, luptele sfasietoare si noptile nedormite. Fiecare om lupta cu el insusi, cea mai dificila batalie a vietii sale. E mult mai usor sa lupti cu ceva exterior, decat sa te bati cu tine insuti. O parte din tine vrea sa faca pacatul, o parte din tine e dezgustata. Care va castiga? Aceea pe care o hranesti. Gandeste-te bine la ceea ce faci zi de zi, hranesti tu firea ta pacatoasa sau firea duhovniceasca? Nu te ascunde dupa mersul la biserica, conteaza mai mult cum mergi la biserica. Te duci sa barfesti, sa te vada lumea ca ai fost acolo, sa iti adormi constiinta? Imi pare rau sa iti spun, dar asta iti hraneste firea pacatoasa. Nu e decat o spoiala de credinciosie, fariseism modern.

Vreau sa te rog sa te opresti si sa te gandesti la ceea ce faci zi de zi. Cum iti petreci timpul? Ce vorbesti cu prietenii? Poate nu iti dai seama, insa toate aceste lucruri mici iti erodeaza puterea de lupta, te slabesc si te fac vulnerabil. Nu mai intru in discutia asta, sunt enorm de multe predici pe aceasta tema.

Eu cred ca lupta ni se pare asa grea  pentru ca ne asteptam sa o duca altcineva pentru noi. Interpretam Biblia in sensul pe care ni-l dorim, Domnul va lupta pentru noi. Nu stiu daca este corecta aceasta viziune. Eu unul cred ca Domnul va lupta pentru noi, insa nu cu noi insine. Va lupta si il va pune pe satan la respect, insa batalia cu noi insine este a noastra. Nu poti fi spectator, trebuie sa intri in pe campul de lupta si sa muncesti pentru biruinta.

Referitor la a doua intrebare: "Cum stii cand un gand rau vine din firea ta pacatoasa sau de la satan?". Personal cred ca aici intram pe taramul intrebarilor nerelevante. Eu unul nu am gasit un raspuns pentru aceasta intrebare, pentru ca nu mi s-a parut niciodata ca are vreun rost sa ma gandesc la asa ceva. Important este sa identifici acel gand pacatos si sa iti iei masuri de precautie. E mai putin relevant de unde vine acel gand, odata ce ai stabilit ca el nu e bun. Iti irosesti timpul incercand sa identifici sursa si scapi din vedere ce e mai important - lupta impotriva gandului. Si asta, cel mai probabil, va duce la caderea in acel gand pacatos. Personal mi se pare o capcana, una foarte inteligenta, insa in esenta ramane o cursa.

Voi ce parere aveti? Sunt curios daca v-ati lovit de aceste intrebari si ce raspunsuri ati gasit.