Dupa o viata "decenta", traiul meu pe acest pamant s-a incheiat. Primul lucru pe care mi-l amintesc este ca stateam pe o banca, intr-o camera, in ceea ce parea a fi un tribunal. Usile s-au deschis si am fost invitat sa iau un loc, la masa paratului. Uitandu-ma in jur, am vazut procurorul, un om care nu imi inspira deloc incredere, care ma fixa cu privirea. Era cu siguranta cea mai rea persoana, din cate am vazut. M-am asezat, iar la stanga mea era avocatul meu un om bland, care mi se parea cunoscut. Usa din colt s-a deschis si judecatorul. Prezenta lui era fantastica, impunea respect. Nu imi puteam dezlipi ochii de la el. Dupa ce si-a ocupat locul, a spus: Sa incepem!
Procurorul s-a ridicat si si-a inceput pledoaria, "Numele meu este Satan, si sunt aici sa demonstrez ca locul acestui om este in iad!" A inceput sa descrie minciunile pe care le spusesem, lucrurile pe care le furasem, si cum ii inselasem pe altii in trecut. Satan a povestit toate pacatele care erau odata in viata mea, si pe masura ce povestea, eu ma afundam in scaun. Eram asa de rusinat, incat nu ma puteam uita la nimeni, nici macar la avocatul meu, pe masura ce diavolul povestea pacate pe care eu nici macar nu mi le mai aduceam aminte. Pe cat de suparat eram pe diavol, pentru ca dezvaluia acele lucruri despre mine, eram suparat si pe avocatul meu, pentru ca statea acolo linistit si nu aducea nici o obiectie. Stiam ca sunt vinovat de toate acele lucruri, dar facusem si ceva bine in viata mea - nu putea asta sa stearga macar o parte din vina? Satan si-a incheiat pledoaria cu furie, spunand: "Locul acestui om, este langa mine, in iad, din moment ce este vinovat de toate aceste pacate, si nu exista nici o persoana care sa dovedeasca contrariul."
Atunci cand i-a venit randul, avocatul meu s-a ridicat si a intrebat daca se poate apropia de prezidiu. Satan a tipat "Ma opun", dar judecatorul a respins obiectia si i-a facut semn avocatului sa se apropie. Atunci cand s-a ridicat si a inceput sa paseasca spre prezidiu, l-am vazut in toata splendoarea si slava lui. Am realizat de ce mi se parea familiar. Avocatul meu Isus Hristos, Domnul si Mantuitorul meu. S-a oprit, i-a zis cu blandete judecatorului, "Tata", apoi s-a intors si s-a adresat curtii. "Satan a avut dreptate cand a afirmat ca acest om a pacatuit. Nu voi nega nici una din aceste acuzatii. Si da, plata pacatului este moartea, iar acest om merita sa fie pedepsit." Isus a tras adanc aer in piept si s-a intors catre Tatal sau cu bratele intinse si a proclamat: "Totusi, Eu am murit pe cruce pentru ca fiecare persoana sa poata avea viata vesnica. Din moment ce acest om m-a acceptat ca Mantuitor, el imi apartine." Domnul meu a continuat: "Numele lui este scris in cartea vietii si nimeni nu mi-l poate lua. Satan tot nu intelege ca acestui om nu i se cuvine judecata dreapta, ci mila." Isus s-a asezat, a facut o pauza, s-a uitat catre Tatal si a spus: "Nu mai este nimic de facut. Eu am facut totul.:
Judecatorul si-a ridicat mana, a lovit cu ciocanul si a spus: "Acest om este liber. Pedeapsa cuvenita a fost ispasita deja integral. Caz clasat!"
Cand Domnul meu m-a condus de acolo, il puteam auzi pe Satan urland :"Nu voi ceda, il voi castiga pe urmatorul." L-am intrebat pe Domnul Isus: "Ai pierdut vreodata vreun caz?" Domnul mi-a zambit cu dragoste si mi-a spus: "Toti cei care au venit la mine si mi-au cerut sa ii reprezint au primit acelasi verdict, Achitat Integral."
tradus cu acordul autorului
Articolul original
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
O ilustratie foarte sugestiva.
ReplyDeleteDa, pentru ca noi avem la Tatal un Mijlocitor, prin a carui jertfa suntem socotiti neprihaniti inaintea Domnului, Judecatorul nostru, iar acuzele din partea celui rau nu mai au nici o putere, pentru ca Domnul Isus Hristos a sters cu sangele Sau toate pacatele care ne osandeau.