Ucenicii Lui L-au întrebat: "Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?"
Isus a răspuns: "N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui; ci s-a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.""
Ioan 9:1-3
De cate ori citeam acest verset, ramaneam cu aceeasi intrebare, de ce ingaduie Dumnezeu o boala sau o greutate si cum poate sa spuna ca in asta se vor arata lucrarile lui Dumnezeu?
La prima vedere pare o nedreptate ca un om sa fie bolnav din nastere, sau ca Dumnezeu sa ingaduie ca o boala sau o suferinta sa atinga un om neprihanit.
Poate multi dintre noi avem cate o suferinta in trup, sau o problema sufleteasca si cati dintre noi nu ne justificam lipsa de activitate pentru Domnul prin aceste lucruri? De cate ori am auzit vorbe de genul: "daca nu aveam aceasta boala puteam sa fac si eu ceva pentru Domnul, dar asa...." sau "daca as fi avut o viata mai usoara poate ca as fi fost un mai bun lucrator pentru Domnul, dar asa....". Si multe altele asemanatoare.
La prima vedere, omul care se justifica astfel, dupa mintea noastra omeneasca are o scuza, noi tindem sa il compatimim. Biblia ne spune sa suferim cu cei ce sufera si sa fim alaturi de fratii nostri in suferinta, si bine spune. Asa sa facem. Numai ca trebuie sa facem o distinctie clara intre un om care se lamenteaza si isi gaseste scuze pentru lipsa de actiune si omul care in ciuda acestor nevoi merge inainte. Si de ce merge inainte? Spre slava lui Dumnezeu, zic eu.
Pana la urma Dumnezeu nu ne-a promis o viata fericita si fara probleme aici pe pamant, noi avem "contract" cu El pentru Cer. Acolo e promisa fericirea.
Dar daca Dumnezeu vrea ca noi sa ne incredem in Cuvant si sa mergem inainte in ciuda acestei suferinte? De cate ori nu auzim despre oameni, care desi au pornit la drum cu un handicap enorm, prin puterea lui Dumnezeu au reusit sa faca lucruri minunate? De oameni care aparent nu aveau nici o sansa in aceasta viata si numai datorita interventiei miraculoase a lui Dumnezeu au biruit? Ne uitam la ei ca la bibelouri, ca la niste persoane extraordinare. Si sunt. Dar oare nu asta e starea de normalitate? Sa te increzi in Dumnezeu si sa mergi inainte in ciuda oricaror probleme? Oare nu noi suntem anormali ca pierdem timpul lamentandu-ne si gasind scuze? Tot ceea ce au in plus acesti oameni, este ca ei au luat decizia sa lupte, alaturi de Dumnezeu, in ciuda a ceea ce le spunea mintea lor .
Daca tu esti sarac, poate Dumnezeu vrea sa dai din putinul tau unuia mai sarac ca tine, tocmai ca El prin puterea Lui sa intervina in viata ta si sa le arate tuturor cine este El. Tu il poti proslavi pe Domnul asa.
Daca tu esti bolnav, oare nu mergand inainte in ciuda bolii il poti proslavi pe Dumnezeu?
Tot ceea ce mintea noastra ne spune ca este un handicap, tot ce pare fara sansa poate fi planul lui Dumnezeu pentru tine, ca tu sa Il proslavesti prin trairea ta.
Crestine, nu ai obosit sa stai degeaba? Sa vii la adunare si sa pleci asa cum ai venit, gandindu-te: "ce frumos a cantat fata aceea, nici nu ai zice ca e bolnava de cancer, ce putere extraordinara are.... eee Doamne daca as avea si eu macar 10% din puterea ei.... as face multe pentru Tine". Dar poti omule, tu ai aceasta putere, slabiciunea omeneasca este folosita de Dumnezeu pentru a sparge tiparele normalului. Trebuie doar sa vrei sa folosesti aceasta putere. Vrei?
De ce oare spunea Pavel ca el e slab, ba mai mult se lauda cu asta? Tocmai ca sa arate ca tot ce a facut el, a fost de fapt opera lui Dumnezeu.
Omule, gandeste-te ca punctele tale slabe pot deveni o pricina de lauda a lui Dumnezeu. Gandeste-te ca tu ai puterea de a Il preamari pe Dumnezeu si de a Il propovadui fara cuvinte multe, prin modul in care iti traiesti viata, fara frica, cu curaj, cu credinta si nadejde in Dumnezeul tau. Asa cum de fapt si trebuie.Asta e starea de normalitate, nu ar trebui sa fie ceva exceptional. Noi vedem in asta ceva extraordinar pentru ca suntem anormali.
Domnul sa ne ajute sa devenim oameni normali!
Posts
Domnul sa fie laudat pentru aceste ganduri. Este atat de adevarat ca Dumnezeu lucreaza in slabiciunea noastra si o face spre Slava Lui. Ce minunat este cand in greutati El ne scoate biruitori si aduce lauda la adresa Lui in gurile celor din jurul nostru. Sa nu uitam ca avem un Dumnezeu al imposibilului, care lucreaza si aduce rezolvare problemelor fata de care nu mai avem speranta, aici i se vede martetia. Toate lucrurile sunt posibile doar la Dumnezeu!
ReplyDeleteFiti binecuvantati
Asa este. Sunt frati in suferinta in care vedem o credinta extraordinara, in care Dumnezeu lucreaza cu o putere deosebita pentru ca “ a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele tari” (1 Corint. 1.27) Aceasta a fost voia Sa, planul Sau, chiar daca pentru noi este ciudat, nu-l pricepem si suntem tentati sa spunem “de ce?” . “Dar, mai degraba cine esti tu omule ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a facut: “Petru ce m-ai facut asa?”(Romani 9.20)
ReplyDeleteCred ca Dumnezeu ingaduie si slabiciuni pentru a ne aminti ca suntem trecatori si sa nu ne mai punem nadedea in ceea ce este efemer.
Psalmistul zicea: “Este spre binele meu ca m-ai smerit ca sa invat orinduirile tale.”(ps.119.71)
Si Isaia a inteles ca “Iata, chiar si suferintele mele erau spre mantuirea mea.”(Isaia 39.17)
Sa nu mai privim mereu in jos la ceea ce nu putem realiza. Trebuie sa coboram in fiecare zi cate putin din barca noastra. Sa incepem cerandu-I lui Dumnezeu intelepciune pentru a vedea unde trebuie sa ne udam picioarele in ziua aceea. Pentru ca El da si puterea de a merge pe ape.