Romani 7:18 Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.
Romani 7:19 Căci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul, pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
Romani 7:20 Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
Romani 7:21 Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.
Romani 7:22 Fiindcă, după omul dinăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu;
La inceput nu intelegeam de ce ingaduie Dumnezeu acest lucru, pentru ca sunt sigur ca El are puterea sa ne sfinteasca. Mare parte din vechile pacate disparusera, dar au ramas cateva, cel mai probabil punctele cele mai vulnerabile, pe care satan le ataca. De ce permite Dumnezeu?
Personal, cred ca El ingaduie asta, tocmai ca eu sa simt durerea pe care o provoaca pacatul. Ma doare sa stiu ca am pacatuit impotriva Tatalui, urasc pacatul chiar daca cateodata mai cad in el. Nu cred ca ne putem rupe definitiv de pacat, daca nu simtim ce simte El, atunci cand noi pacatuim. Aceasta nu e o justificare pentru a pacatui din nou, si sper sa nu gaseasca nimeni o scuza in ce am scris, pentru a continua in pacat. Noi trebuie sa ne rugam si sa incercam, cu ajutorul Domnului, sa eliminam pacatul din viata noastra. Abia astept, momentul in care Domnul ma va considera pregatit sa elimine complet pacatul din viata mea si sa scap de acest chin pe care pacatul il provoaca.
Stapane neprihanit si sfant, in mainile Tale e viata mea si ale Tale sunt toate caile mele; nu ma lasa sa ratacesc de la religie; leaga-ma tare de ea, pentru ca eu sunt un nehotarat; deciziile mele sunt fum si abur, nu Te slavesc si nu traiesc dupa voia Ta; nu ma taia inainte ca gandurile mele sa se transforme in raspunsuri, iar mugurii sufletului sa infloreasca pe deplin, pentru ca Tu esti indurator si milos, rabdator si plin de bunatate.
ReplyDeleteSalveaza-ma de mine insumi, de siretlicurile si inselatoriile pacatului, de ipocrizia si perversitatea naturii mele, de impotrivirea fata de acuzatiile care le aduci impotriva pacatelor mele, de o viata in continua razvratire impotriva Ta, de principii, pareri si teluri gresite; stiu ca toate gandurile mele, toate lucrurile pe care le iubesc, toate dorintele si preocuparile mele ma indeparteaza de Tine.
Am trait ca si cum te-as uri, desi Tu esti dragostea suprema; am uneltit ca sa Te ispitesc pana la limita, sa-Ti pun la incercare rabdarea; am trait ca un pacatos in cuvant si in fapta.
De-as fi fost un print, de mult as fi zdrobit un astfel de razvratit; de-as fi fost un tata, de mult mi-as fi alungat copilul.
O, Parinte al duhului meu, Regele vietii mele, nu ma arunca spre nimicire, nu ma indeparta din prezenta Ta, ci raneste-mi inima ca sa poata fi vindecata; zdrobeste-o, pentru ca mana Ta sa o poata reintregi.
Amin
ReplyDelete