Ce relevanta are ceea ce simtim in trairea crestina?

De multe ori am auzit, in jurul meu, fraze de genul "am simtit prezenta Domnului in camera, am un gand de la Domnul, Domnul mi-a vorbit (printr-un verset)" si altele asemanatoare.

O perioada chiar am avut niste frustrari legate de faptul ca eu nu am astfel de revelatii foarte des si mi se parea ca eu gresesc undeva sau e ceva in neregula cu mine. Daca eu nu am astfel de experiente si altii au, inseamna ca e ceva in neregula cu mine. Poate nu sunt pe calea cea buna.

Inainte de a continua cu ceea ce vreau sa spun, tin sa fac o precizare, cred ca tarie ca Dumnezeu ne vorbeste prin multe lucruri ( versete, experiente, rugaciune, etc). Vreau sa subliniez ideea ca noi, din inflacarare, ii atribuim lui Dumnezeu niste experiente care poate vin doar din mintea si inima noastra.

Daca noi suntem niste fii ai lui Dumnezeu, nu cred ca El ne vorbeste din 5 in 5 minute. Copilul trebuie sa se maturizeze, sa creasca si asta nu se poate face decat daca el este educat sa gandeasca sanatos. Am vazut parinti care isi rasfata copiii si ii cocolosesc si intotdeauna rezultatul este dezastruos. De ce ar proceda Dumnezeu altfel cu noi?

Cred cu tarie ca daca avem o inima sincera in fata lui Dumnezeu, se poate ca Dumnezeu sa nu ne raspunda la rugaciuni, la semnele pe care le cerem, dar in mod sigur El nu ne va lasa sa gresim.

Eu unul va pot spune ca viata ma s-a complicat enorm de cand m-am intors la Dumnezeu. Acum nu fac ce vreau eu, ci pun pe primul loc ce ar vrea Domnul sa fac. Nu regret nici o clipa decizia pe care am luat-o, a fost cea mai buna decizie a vietii mele, sa ma intorc la Dumnezeu.

Dar de multe ori, atunci cand ii ceream calauzire nu am primit nici un raspuns. A trebuit sa iau o decizie si am incercat sa iau aceasta decizie, incercand sa imi dau seama ce ar vrea Dumnezeu sa fac. De cele mai multe ori, ma simteam ca un orb care bajbaie prin intuneric si se loveste de tot felul de obiecte. Nu este cea mai placuta experienta. Dar pot sa va spun ca nici macar o data, Dumnezeu nu m-a lasat sa gresesc si sa fac o prostie.

Adevarat este ca Domnul nu ne va lasa niciodata.

Isaia 49:15 Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip:

Dar, pentru a deveni niste fiinte care sa aiba responsabilitati si insarcinari, in vesnicie alaturi de Dumnezeu, trebuie sa devenim maturi spiritual ( pilda talantilor ).

Poate unii au avut alte experiente si Dumnezeu chiar ii conduce pas cu pas si au tot felul de revelatii. Eu stiu prin ce am trecut eu si asta nu inseamna ca acesta este adevarul absolut.

Ideea acestui articol este de a sublinia ca trebuie sa evaluam tot ce simtim, pentru ca:

Ieremia 17:9 "Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?

Chiar apostolul Pavel ne spune :

1 Tesaloniceni 5:21 Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun.

Inainte de a te grabi si a spune ca ai avut o experienta supranaturala cu Domnul, cerceteaza bine, pentru ca poti foarte usor darama pe altul si chiar si tie iti poti face un rau. Am vazut oameni care erau foarte bucurosi atunci cand aveau experiente cu Dumnezeu si atunci cand au intrat intr-o stare de pustie spirituala au fost daramati. Cred ca tocmai din acest motiv Dumnezeu vrea sa devenim maturi spirituali, independenti ( vezi articolul "Pe ce se sprijina credinta ta?" )